În România, există o îngrijorare cu privire la nivelul scăzut de cunoştinţe şi interes pentru sănătatea pielii, iar acest lucru poate duce la consecinţe grave, cum ar fi diagnosticarea tardivă a cancerului de piele. Printr-un demers care îşi propune să tragă un semnal de alarmă asupra acestei probleme, Fundaţia pentru Sănătatea Pielii şi Dr. Leventer Centre au iniţiat o amplă campanie de informare cu privire la semnele timpurii ale cancerului de piele.
În 2022, Fundaţia pentru Sănătatea Pielii a desfăşurat o cercetare la nivel naţional, care a arătat că nivelul de cunoştinţe şi interes cu privire la sănătatea pielii rămâne scăzut în rândul românilor. Cu toate acestea, Dr. Mihaela Leventer, medic primar dermato-venerologie şi fondatoarea unuia dintre cele mai importante centre de dermato-oncologie din România şi din Europa de Est, e de părere că putem preveni şi depista la timp cancerul de piele prin intermediul unei educaţii adecvate şi a solicitării de ajutor medical în stadiile incipiente.
"De prea multe ori am avut în faţa mea în cabinet pacienţi diagnosticaţi în stadii avansate de cancer de piele din simplul motiv că au ignorat semne vizibile. < Nu am timp să merg la control > sau < Nu m-am gândit că poate fi ceva important > sunt, din păcate, replici pe care le auzim frecvent eu şi colegii mei şi sunt motivele din spatele unui diagnostic tardiv. De multe ori, pacienţii percep o simplă "bubă" sau zgârietură ca fiind inofensivă, fără să realizeze că ar putea fi un semn de cancer de piele. Am observat cu tristeţe că mulţi pacienţi sunt surprinşi, dezamăgiţi şi plini de regret atunci când îşi dau seama că ar fi putut să prevină complicaţiile unui diagnostic tardiv", explică Dr. Mihaela Leventer, medic primar dermato-venerologie.
În acest context, în Luna mondială a conştientizării riscului de cancer de piele, Fundaţia pentru Sănătatea Pielii şi Dr. Leventer Centre au iniţiat campania de informare "Ai puterea să îi salvezi dintr-o privire!".
Cancerele de piele sunt cele mai întâlnite tipuri de cancere diagnosticate la nivel mondial, cu peste 1,5 milioane de cazuri nou-diagnosticate în 2020. În plus, Organizaţia Mondială a Sănătăţii avertizează că incidenţa cancerului de piele ar putea creşte cu aproape 50% până în anul 2040, iar cazurile de melanom cutanat vor depăşi numărul estimat de 500.000 de cazuri anual. Astfel, cancerul cutanat este considerat o problemă importantă de sănătate publică, mai ales pentru populaţia cu piele deschisă la culoare şi de aceea în anii ce vor veni medicii vor trebui să înveţe să recunoască formele pe care le îmbracă acesta - melanom, carcinom bazocelular, carcinom spinocelular sau alte tipuri de tumori rare.
"În contextul în care incidenţa este în creştere, cred că este important ca fiecare dintre noi să realizeze cât de importantă este o simplă privire atentă atât în cazul nostru, cât şi atunci când ne uităm la persoanele dragi nouă. Dacă noi ne uităm în oglindă de câteva ori pe zi şi cu toate acestea ignorăm semnalele, ce să mai spunem de părinţii şi bunicii noştri? Cred cu tărie că dacă oamenii ar şti că au puterea să-i salveze pe cei dragi doar privindu-i, ar face acest gest simplu. Prin acordarea unei atenţii sporite pielii noastre şi prin solicitarea de ajutor medical în caz de nevoie, putem face diferenţa între vindecare şi pierderea vieţii. Este important să conştientizăm că, descoperit la timp, cancerul de piele poate fi tratat", explică dr. Mihaela Leventer, fondatoarea Dr. Leventer Centre.
Expunerea îndelungată, atât ca durată cât şi ca intensitate, la radiaţii ultraviolete naturale şi artificiale, expunerea la radiaţiile ionizante, antecedentele de cancer de piele, istoricul familial de cancer de piele, precum şi numărul mare de aluniţe sau leziuni actinice provocate de expunerea la soare sunt consideraţi factori principali care favorizează apariţia cancerului de piele.
De cele mai multe ori, cancerul de piele poate fi confundat cu un nev, însă regula ABCDE (A - asimetrie, B - margini neregulate, C - culoare, D - dimensiune, E - evoluţia în timp a leziunii) poate ajuta la diferenţierea de o aluniţă obişnuită sau de o leziune benignă. Tumorile cutanate incipiente pot fi asemănătoare cu multe leziuni benigne, ceea ce face ca diagnosticul diferenţial să rămână în principal în mâinile dermatologului.