Dragoş Cabat: "Anul 2014 nu mai este o ţintă realistă pentru adoptarea euro"

Anul 2014 nu mai este o ţintă realistă pentru adoptarea euro de Româ-nia, a declarat, miercuri, Dragoş Cabat, preşedintele CFA (Chartered Financial Analyst) Româ-nia, cu ocazia unei conferinţe organizate de instituţia pe care o conduce. Domnia sa consideră, în schimb, că anul 2016 ar putea fi o ţintă fezabilă pentru aceste deziderat, în condiţiile în care România ar putea să îndeplineas-că până atunci criteriile de aderare la zona euro impuse de Tratatul de la Maas-tricht. Domnul Cabat a atras atenţia că adoptarea monedei euro va impune Româ-niei o serie de costuri.

"Trebuie să fim conştienţi că odată cu aderarea la zona euro, nu va mai exista politică monetară naţională, întrucât aceasta va fi efectuată de Banca Centrală Europeană. Statul român va mai avea la îndemână doar politica fiscală pentru a face faţă presiunii din economie", a subliniat preşedintele CFA România.

Nicolae Chidesciuc, membru CFA, consideră că există şanse pentru ca România să respecte calendarul iniţial de aderare la zona euro, dar are nevoie de angajamente politice ferme şi de politicieni responsabili. Domnia sa a spus: "Teoretic, e posibil să adoptăm euro de la 1 ianuarie 2015, dacă vrem să intrăm în ERM2 (anticamera zonei euro n.r.) în 2012, dar asta implică un angajment politic de reducere a deficitului bugetar. Dacă există dorinţă să adoptăm euro în 2015, ar trebui ca politicienii să ia măsuri de reducere a deficitului bugetar sub 3% din PIB până în 2014".

Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, declara în urmă cu o lună în Parlament, că principalul obiectiv strategic al noului consiliu de administraţie al băncii centrale este adoptarea euro "la orizontul lui 2014-2015", ţintă "ambiţioasă, dar realizabilă".

• Speculatorii pe curs amendează politicile monetare greşite

Domnul Chidesciuc consideră că speculatorii pe curs au un rol benefic în măsura în care aduc lichiditate pe piaţa valutară, scutind astfel Banca Centrală de eforturi financiare.

"Speculatorii nu ar veni să deprecieze o monedă, aşa din senin, ci pentru că în ţara respectivă, politicile monetare nu sunt chiar în regulă", a menţionat Niculae Chidesciuc, adăugând: "În plus, dacă nu ar fi speculatorii pe curs, care să aducă lichiditate pe piaţa monetară, ar trebui să intervină Banca Centrală ca să genereze lichiditate".

Dragoş Cabat şi-a anunţat punctul de vedere privind speculatorii, atrăgând atenţia că aceştia pot crea volatilitate în piaţă. Domnia sa a spus: "Speculatorii au un rol benefic atunci când numărul tranzacţiilor speculative nu depăşesc numărul tranzacţiilor obişnuite, însă, atunci când se întâmplă altfel, speculatorii sunt un factor de instabilitate".

Moneda naţională a fost ţinta unui atac speculativ, în octombrie, anul trecut.