DRAGOŞ PREDA, SECRETAR DE STAT, MINISTERUL TRANSPORTURILOR, INFRASTRUCTURII ŞI COMUNICAŢIILOR: "România s-a poziţionat ferm pe harta Europei şi a lumii"

Ţara noastră s-a poziţionat ferm pe harta Europei şi a lumii prin desemnarea Bucureştiului drept oraş care va găzdui Centrul European pentru Securitate Cibernetică, ne-a declarat Dragoş Preda, secretar de stat, Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor.

Domnia sa ne-a transmis: "Capitala României, Bucureşti, va găzdui Centrul European pentru Securitate Cibernetică, care va gestiona un buget de peste 2 miliarde de euro alocat cercetării în domeniul cyberspace. Ţara noastră a fost selectată înaintea unor oraşe precum Bruxelles sau Varşovia. Până în prezent România nu găzduia nicio agenţie europeană.

Graţie eforturilor Preşedintelui Klaus Werner Iohannis, Primului Ministru Ludovic Orban, Ministrului Lucian Bode - ca Ministru al Transporturilor Infrastructurii şi Comunicaţiilor, entitate reprezentant al statului român în Consiliul TTE, colegului meu Alexandru Nazare, recent ales senator, şi tuturor colegiilor din arcul guvernamental TIC (CERT.RO / STS / CYBERINT etc.) România s-a poziţionat ferm pe harta Europei şi a lumii".

Domnia sa ne-a mai sps că propunerea de regulament de instituire a Centrului de competenţe european industrial, tehnologic şi de cercetare în materie de securitate cibernetică şi a Reţelei de centre naţionale de coordonare a constituit cea mai importantă propunere legislativă pentru România, în lumina candidaturii ţării noastre pentru găzduirea sediului centrului de competenţe.

"Obiectivul reprezintă însăşi stimularea ecosistemului european tehnologic şi industrial de securitate cibernetică. Centrul urmează să aibă o activitate cuprinzătoare care va sprijini securitatea cibernetică de-a lungul întregului lanţ valoric, de la activitatea de cercetare până la activităţile de sprijinire a implementării şi a adoptării pe scară largă a tehnologiilor-cheie. De asemenea, va oferi sprijin statelor membre şi altor actori relevanţi, prin consiliere, împărtăşind expertiză şi facilitând colaborarea cu privire la proiecte şi acţiuni", a mai agăugat Dragoş Preda.

România şi-a lansat oficial candidatura în martie 2020. Pe lângă Romania, Luxembourg, Belgia, Lituania, Spania şi-au anunţat deja candidaturile. Irlanda şi Portugalia au indicat intenţia de a candida.

Secretarul de stat a mai precizat: "Localizarea în România a sediului acestui centru este deosebit de importantă pentru vizibilitatea politică şi geo-strategică a ţării noastre, plasând-o într-o poziţie de lider regional şi european în domeniul securităţii cibernetice, dar şi de pol de expertiză tehnologică în materie de securitate cibernetică la nivel european şi internaţional.

Aceasta va contribui la promovarea României la nivel european şi internaţional ca o ţară digitală puternică, cu o economie competitivă, cu perspective excepţionale pentru investiţii sporite, în domeniile directe sau conexe securităţii cibernetice, precum domeniul formării şi educaţiei în domeniul cibernetice, cercetare, standardizare, inteligenţă artificială, apărării, inovării, criptografiei, serviciilor de securitate ICT, detectării intruziunilor sau al aspectelor umane şi societale ale securităţii şi ale protecţiei vieţii private. etc".

Conform procedurii adoptate la 28 octombrie, sediului centrului de competenţe urma să fie ales de reprezentanţii guvernelor statelor membre la 9 decembrie.

Dragoş Preda a mai spus că, totodată, privind mai larg, importanţa integrării companiilor din România în proiecte care se dezvoltă pe structura lanţurilor valorice strategice cheie, stabilite în Raportul Forumului Strategic pentru Proiecte Importante de Interes Comun European - IPCEI, cele şase lanţuri valorice cheie propuse fiind: vehicule conectate, curate şi autonome; tehnologii şi sisteme bazate pe hidrogen; sănătate inteligentă; industrie cu emisii reduse de CO2; internetul industrial al lucrurilor (date industriale); securitate cibernetică, generează un ecosistem economic exponenţial de zeci de miliarde.

"La acestea se adaugă încă trei domenii în care UE a avansat cu proiecte IPCEI respectiv microelectronică, super-computere si baterii electrice, la care am aderat anul acesta cu MTIC în parteneriat cu Ministerul Educatiei şi Cercetarii (Parteneriatul European pentru tehnologii digitale esenţiale / Parteneriatul European pentru calculatoare de înaltă performanţă / Parteneriatul European de promovare a tranziţiei urbane şi pentru dezvoltare durabilă / Parteneriatul European IMM-uri inovative)", a agăugat Dragoş Preda.

În opinia domniei sale este necesar ca România să se conecteze în reţeaua europeană a acestor lanţuri valorice la nivel de companii şi pentru a atrage investiţii la nivel naţional.

"Am reliefat mereu importanţa dezvoltării competenţelor digitale, a economiei datelor, a inteligenţei artificiale şi a consolidării securităţii cibernetice, punctând rolul digitalizării în atingerea obiectivelor Acordului Ecologic European", a subliniat secretarul de stat.

Domnia sa ne-a mai transmis că principalele priorităţi în privinţa telecomunicaţiilor, digitalizării şi securităţii cibernetice sunt structurate pe patru piloni:

-Consolidarea suveranităţii digitale şi a competitivităţii UE, vizând şi adoptarea Programului Europa digital;

-Stabilirea unui cadru legal pentru o transformare digitală centrată pe om, fiind prioritare negocierile pe tema propunerii de regulament ePrivacy şi dezbaterile pe tema Inteligenţei artificiale (n.r Dragoş Preda a menţionat că în curând Ministerul va veni cu un ecosistem în acest sens);

-Promovarea unei platforme europene inovatoare şi a economiei datelor, cu accent pe Strategia europeană privind datele / Guvernanţa datelor şi pe viitorul Act privind serviciile digitale;

-Consolidarea securităţii cibernetice a UE, cu accent pe consolidarea securităţii cibernetice a produselor IoT pentru consumatori şi Centrul European de competenţe în domeniul securităţii cibernetice.

Dragoş Preda susţinte că pentru România este deosebit de importantă continuarea implicării şi asigurării coordonării naţionale cu privire la activitatea europeană legată de dezvoltarea reţelelor 5G şi punerea în aplicare a Setului de instrumente al UE pentru securitatea reţelelor 5G.

Domnia sa ne-a mai spus că în următorii cinci ani, Comisia se va concentra pe trei obiective cheie pentru a se asigura că soluţiile digitale "ajută Europa să-şi continue propriul drum spre o transformare digitală care să funcţioneze în beneficiul oamenilor, prin respectarea valorilor europene":

- Tehnologia care "lucrează" pentru oameni, într-o economie puternică şi competitivă, care stăpâneşte şi modelează tehnologia;

- O economie corectă şi competitivă, în care companiile de toate dimensiunile şi din orice sector pot concura în condiţii egale şi pot dezvolta, comercializa şi utiliza tehnologii, produse şi servicii digitale la o scară care le creşte productivitatea şi competitivitatea globală;

- O societate deschisă, democratică şi durabilă, fundamentată pe "calea europeană de transformare digitală" care îmbunătăţeşte valorile democratice, respectă drepturile fundamentale şi contribuie la combaterea schimbărilor climatice.

"Urmând linia indicată de Comisie, România a început deja să investească în capacităţile strategice care permit dezvoltarea şi utilizarea soluţiilor digitale la scară largă, interoperabilitatea infrastructurilor digitale cheie, extinderea reţelelor 5G (şi a viitoarelor reţele 6G) şi în tehnologiile avansate inovatoare. Efortul trebuie susţinut la nivel naţional, regional, local, implicând administraţia publică, mediul academic, societatea civilă, instituţiile financiare, mediul de afaceri şi întreprinderile sociale, dar şi partenerii europeni, în cumularea investiţiilor în cercetare şi inovare, schimbul de experienţă şi bune practici etc.", ne-a mai transmis reprezentantul Ministerului.

Totodată, în opinia domniei sale consolidarea securităţii cibernetice împreună cu asigurarea integrităţii şi rezilienţei infrastructurii de date, a reţelelor şi a comunicaţiilor ar trebui să reprezinte priorităţi orizontale. Acestea sunt considerate ca fiind elemente cheie în atingerea obiectivului esenţial al Comisiei von der Leyen, anume suveranitatea tehnologică europeană. Prin eforturile fiecărui stat membru, Europa trebuie să-şi dezvolte şi să-şi implementeze propriile capacităţi cheie, reducând astfel dependenţa de alte părţi ale globului pentru cele mai importante tehnologii.

Oficialul ne-a mai spus că dezvoltarea reţelelor 5G, în condiţiile asigurării securităţii cibernetice a acestora şi a respectării abordării coordonate la nivel UE, reprezintă una dintre priorităţile cheie europene.

Domnia sa ne-a explicat: "Aceasta implică pentru România necesitatea introducerii rapide, bazate pe cerere, a reţelelor 5G - conform calendarului UE şi în rezonanţă cu piaţa, consolidarea cooperării şi a dialogului cu celelalte state membre în ceea ce priveşte implementarea reţelelor 5G în zonele transfrontaliere dintre statele membre - deja lucrăm la conectarea cu coridoarele europene regionale prin două memorandumuri, necesitatea de a sensibiliza publicul larg cu privire la posibilităţile oferite de tehnologia 5G, de a îmbunătăţi competenţele dezvoltatorilor şi ale diferitelor grupuri de utilizatori, precum şi de a încuraja părţile interesate relevante să se implice în schimbul de informaţii şi experienţă privind tehnologia 5G şi chestiunile legate de măsurarea limitelor câmpurilor electromagnetice".

În contextul campaniilor de dezinformare din ce în ce mai frecvente privind tehnologia 5G, Dragoş Preda consideră că devine stringentă nevoia de promovare a încrederii în tehnologia 5G, care, la nivel UE, va fi dezvoltată respectând valorile fundamentale ale UE, cum ar fi: drepturile omului şi libertăţile fundamentale, statul de drept, protecţia vieţii private, a datelor cu caracter personal şi a proprietăţii intelectuale.

Totodată, secretarul de stat ne-a mai spus că asigurarea rezilienţei reţelelor 5G reprezintă un subiect cheie la nivel european din mai multe considerente, anume asigurarea competitivităţii viitoare a sectorului telecomunicaţiilor european şi impactul 5G asupra transformării unor sectoare critice precum energia, transportul, serviciile bancare, sănătatea, sistemele de control industrial şi asupra consolidării sistemelor de siguranţă la nivel naţional şi UE.

Domnia sa a precizat: "În condiţiile în care România îşi promovează şi consolidează profilul european de lider în domeniul securităţii cibernetice şi al telecomunicaţiilor de mare şi foarte mare viteză, mai ales în contextul găzduirii sediul centrului european de securitate cibernetică, este deosebit de important ca ţara noastră să fie un actor activ, vocal, implicat cu privire la aplicarea setului comun de instrumente în vederea abordării riscurilor de securitate legate de introducerea 5G. Măsurile de mai sus sunt cu atât mai importante cu cât Comisarul Thierry Breton a atras atenţia, în cadrul reuniunii ministeriale în domeniul telecomunicaţiilor din 5 iunie a.c., că sediul centrului european privind securitatea cibernetică trebuie să fie localizat într-o ţară care este sigură din punct de vedere cibernetic şi al conectivităţii, inclusiv în ceea ce priveşte securitatea cibernetică a reţelelor 5G".

Dragoş Preda a mai spus că punerea în aplicare a setului de instrumente 5G presupune şi aplicarea instrumentelor europene pentru protecţia reţelelor de comunicaţii electronice, incluzând Codul comunicaţiilor electronice, Directiva NIS (Directiva privind securitatea reţelelor şi a sistemelor informatice) şi Actul privind securitatea cibernetică precum şi alte instrumente relevante, de ex. regulamentul UE privind controlul de securitate în materie de investiţii străine (ISD), instrumentul juridic anti-dumping, cadrul european privind achiziţiile publice, programele UE de finanţare a cercetării şi inovării, IPCEIs (Proiecte importante de interes european comun), GDPR, ePrivacy, directiva privind echipamentele radio etc.

"Punerea în aplicare corectă a Actului privind securitatea cibernetică este deosebit de importantă în acest proces prin prisma necesităţii unui nivel adecvat de convergenţă în ceea ce priveşte măsurile de standardizare şi certificare", a subliniat secretarul de stat.

Totodată, Dragoş Preda ne-a spus că în egală măsură, cooperarea şi dialogul constant cu celelalte state membre şi cu Comisia devin deosebit de importante din două raţiuni esenţiale, anume menţinerea unui lanţ de aprovizionare 5G divers şi durabil pentru a evita dependenţa pe termen lung şi necesitatea unei coordonări eficace în ceea ce priveşte standardizarea, în vederea atingerii obiectivelor specifice de securitate şi dezvoltare a unor sisteme de certificare relevante la nivelul UE, pentru a promova produse şi procese mai sigure.

"Efortul fiecărui stat membru în parte în utilizarea deplină a setului de instrumente este esenţial pentru o abordare europeană credibilă şi de succes a securităţii 5G", ne-a mai precizat reprezentantul Ministerului.