Republica Moldova nu-şi va putea reorienta politica spre Vest fără acordul Rusiei, potrivit concluziei Seminarului "România şi Republica Moldova în contextul integrării Euro-Atlantice", desfăşurat săptămîna trecută, la Palatul Cotroceni. Prezent la manifestare, istoricul Ion Bulei, reprezentant al Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al Academiei Române, a afirmat că apropierea Moldovei de Occident se face prin Răsărit. "Republica Moldova nu poate intra în NATO şi apoi în Uniunea Europeană, fără o aprobare de la Moscova", a spus Ion Bulei, în opinia căruia sîntem obligaţi să ţinem cont de ceea ce se întîmplă în Est, atunci cînd ne îndreptăm către Vest. Punctul de vedere al domniei sale a fost susţinut şi de Fundaţia România-Rusia, prin vocea lui Mircea Popa: "În actualul context, problema Basarabiei nu poate fi rezolvată fără o bună comunicare cu Rusia". Mircea Popa susţine că, întrucît ţara noastră este deja membră NATO, această poziţie îi dă prilejul să nu mai aibă temeri atunci cînd discută cu autorităţile moscovite. Domnia sa este de părere că, datorită schimbărilor economice şi militare, putem discuta despre "o nouă Rusie", de la care putem obţine rezultate neaşteptate în favoarea noastră. Reprezentantul Fundaţiei România-Rusia nu face referire, neapărat, la unirea celor două state, ci la crearea unui cadru mai deschis apropierii dintre acestea. Mircea Popa consideră că, în tratativele cu Rusia, politicienii nu trebuie să plece de la premisa că Republica Moldova nu poate ieşi de sub influenţa Moscovei şi orice tip de negocieri ar fi sortite eşecului.
Desprinderea Basarabiei de Răsărit este susţinută de mai bine de o jumătate din populaţia sa. Conform unui sondaj recent, 56% din cetăţenii Republicii Moldova s-au arătat de acord cu o eventuală aderare la UE.