Asociaţia Energia Inteligentă (AEI) a publicat pe 5 ianuarie 2021, Studiul Politicile publice destinate combaterii sărăciei energetice şi de diminuare a bazinului de consumatori vulnerabili care analizează situaţia sărăciei energetice din România şi măsurile propuse de reducere a acesteia, care ar fi trebuit să fie cuprinse în LEGEA privind stabilirea măsurilor de protecţie socială pentru toate categoriile de consumatori vulnerabil de energie şi ar fi evitat situaţia dezastroasă în care se găsesc astăzi milioane de cetăţeni vulnerabili, a declarat Dumitru Chisăliţă, Preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă, conform unui comunicat remis redacţiei.
Potrivit studiului în anul 2019, 30,5% din gospodăriile din România se găseau în sărăcie energetică (13,7% din gospodării se găseau în Sărăcie Energetică la vedere, la care se adaugă alţi 16,8% din gospodării care se găseau în Sărăciei Energetică Ascunsă[ Saracia Energetica Ascunsă reprezentată de gospodării care înregistrează dificultăţi în achitarea facturii energetice dar îşi diminueză voluntar consumul de energie pentru a realiza o economie, în detrimentul asigurării parametrilor optimi de confort ambiental]). Conform aceluiaş studiu în anul 2018, raportat la un venit mediu lunar brut de aproximativ 4.764 lei al unei gospodării, ponderea costurilor generate de factura de utilităţi se ridica la circa 14,5% (în anul 2018).
Conform INS, rata anuală a inflaţiei a urcat la 8,4% în luna ianuarie 2022, faţă de ianuarie 2021, iar gazele naturale s-au scumpit cu 60,9%.
Conform datelor AEI pretul la consumatorul final, in ianuarie 2022 a crescut la gaze naturale faţă de pretul mediu din anul 2018 cu cca. 93%, iar la energie electrică cu cca. 37%.
Conform analizelor AEI, apreciem că nivelul de sărăcie energetică în România a ajuns la un nivel de cca. 42% din gospodăriile din România (respectiv cca 10,1 milioane de români), în condiţiile în care numărul consumatorilor declaraţi vulnerabili, apreciem că sunt de doar 6% din gospodarii (respectiv 1,5 milioane de români).
În următoarele luni la aproape toţi consumatorii casnici le expiră contractele de gaze, iar noile contracte se vor încheia la preţuri peste preţul gazelor din acest moment. Astfel, în primăvară, nu doar că nu vom avea preţuri medii mai mici la gaze decât perioada similară a anului 2021, dar vom avea creşteri importante de preţ.
Răspunsul autorităţilor la această situaţie critică este aplicarea unor "măsuri de ajutorare", care în mod surprinzător vor creşte preţul mediu al gazelor din facturile românilor.
Astfel, românii de la 1 aprilie 2022 urmează să achite preţuri medii mai mari la gaze faţă de anul 2020, după cum urmează:
-30% din consumatorii casnici (ponderea din populaţie care consumă sub 1200 mc/an), vor achita un preţ plafonat de 0,31 lei/kWh, adică vor achita un preţ cu cca. 130% mai mare decât preţul mediu achitat de populaţie în 2020 şi cu cca. 63% mai mari decât preţul mediu din 2021
-70% din consumatorii casnici (ponderea din populaţie care consumă mai mult de 1200 mc/an), vor achita un preţ cu 5% marjă de profit, cca. 0,465 lei/kWh (preţul cel mai mic din comparatorul ANRE peste 0,31 lei/kWh), adică vor achita un preţ cu cca. 247% mai mare decât preţul mediu achitat de populaţie în 2020 şi cu cca. 144% mai mari decât preţul mediu din 2021
-Instituţiile (primării, spitale, scoli etc) vor achita un preţ plafonat de cca. 0,37 lei/kWh, adică vor achita un preţ cu cca. 200% mai mare decât preţul mediu achitat de non casnici în 2020 şi cu cca. 12% mai mic decât preţul mediu din 2021
-IMM vor achita un preţ plafonat de cca. 0,37 lei/kWh, adică vor achita un preţ cu cca. 200% mai mare decât preţul mediu achitat de non casnici în 2020 şi cu cca. 12% mai mic decât preţul mediu din 2021
Aceste "măsuri propuse de autorităţi" vor accentua sărăcia în România, a adăugat Dumitru Chisăliţă.