Republica Moldova urmează să primească noi finanţări de la Uniunea Europeană, după ce a obţinut aprobarea preliminară pentru un împrumut în valoare de 564 milioane de dolari de la Fondul Monetar Internaţional, în contextul în care revenirea economică este ameninţată de creşterea preţurilor la energie şi pandemia de Covid-19, transmite Bloomberg, citat de Agerpres.
Chiar dacă mai sunt de finalizat unele reforme înainte ca boardul FMI să aprobe împrumutul, "sperăm" ca prima tranşă să ajungă până la finele anului, a declarat guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei (BNM), Octavian Armaşu.
După mai mulţi ani de scandaluri de corupţie, Republica Moldova a ajuns dependentă de finanţarea externă care a suferit numeroase întârzieri pe fondul îngrijorărilor cu privire la standardele democratice şi lipsa progreselor în recuperarea activelor care au dispărut într-o fraudă bancară în valoare de un miliard de dolari în 2014.
Noul guvern are de gând să reformeze instituţiile publice să îmbunătăţească guvernanţa şi să intensifice lupta împotriva corupţiei, principalele cerinţe incluse în acordul cu FMI, a spus Octavian Armaşu. Independenţa băncii centrale şi continuarea luptei BNM împotriva spălării banilor sunt de asemenea condiţii cruciale pentru menţinerea acordului cu FMI.
"Contăm şi pe finanţare de la UE, atât de la programele actuale cât şi de la alte programe care urmează să fie lansate", a spus Octavian Armaşu într-un interviu pentru Bloomberg. Cu toate acestea, guvernatorul BNM nu a dorit să facă comentarii cu privire la acordul multianual în valoare de 600 de milioane de euro pe care preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu îl negociază cu Uniunea Europeană.
Există o lungă listă de condiţii pentru deblocarea banilor. Pe termen mediu, Republica Moldova ar putea fi pregătită pentru prima sa emisiune de euroobligaţiuni, susţine Octavian Armaşu.
În contextul creşterii explozive a preţurilor la gazele naturale, Republica Moldova are dificultăti în a ajunge la un acord cu Rusia privind un nou contract de aprovizionare cu gaze pe termen lung. Această situaţia a determinat guvernul de la Chişinău să declare stare de urgenţă în sectorul energetic, ceea ce implică eliberarea de fonduri de la buget pentru achiziţionarea de gaze de pe piaţă.
Preţurile mai mari la energie vor necesita şi o înăsprire atentă a politicii monetare pentru a putea ţine sub control inflaţia fără a afecta însă creşterea economică, a precizat Octavian Armaşu. Aceasta după ce Banca Naţională a Moldovei a majorat deja de trei ori costul creditului în acest an.
"Este o sarcină dificilă. Dar luăm măsurile necesare", a mai spus Octavian Armaşu.