DUPĂ CE AU FOST AMÂNATE DE DOUĂ ORI Legile "anti-cămătărie", la dezbaterile finale

Cele patru proiecte de lege "anti-cămătărie" iniţiate de senatorul PSD Daniel Cătălin Zamfir au fost repuse, pentru a treia oară, pe ordinea de zi a şedinţei care va avea loc mâine în comisiile reunite Juridică, Economică şi de Buget din Camera Deputaţilor. În ultimele săptămâni, dezbaterea finală a acestor iniţiative legislative a fost amânată de două ori, din cauza audierilor repetate ale miniştrilor din Guvern.

Pachetul celor patru texte de lege cuprinde Legea de protecţie a consumatorilor împotriva dobânzilor excesive; Legea de protecţie a consumatorilor împotriva executărilor silite abuzive şi intempestive; Legea de protecţie a consumatorilor împotriva cesiunilor speculative de creanţe; Legea de protecţie a consumatorilor împotriva riscului valutar (conversia).

Aceste proiecte legislative îi pun din nou pe jar pe bancheri, care avertizează că dezbaterea şi eventuala aprobare a pachetului de legi din sectorul bancar conduce, printre altele, la scăderea creditării şi chiar a Produsului Intern Brut (PIB).

Asociaţia Română a Băncilor (ARB) a subliniat, recent, impactul negativ care ar urma să se propage asupra consumatorilor şi în economia naţională în situaţia aprobării proiectelor de lege privind conversia monedei de plată din contractul de credit la cursul istoric plus maxim 20%, plafonarea dobânzilor, limitarea caracterului de titlu executoriu al contractelor şi eliberarea de datorie la preţul real al cesiunii şi dobânda.

Un studiu realizat de KPMG pentru ARB arată că proiectele de lege menţionate au implicaţii multiple atât la nivelul consumatorilor, cât şi la nivel macroeconomic, ca urmare a impactului individual, precum şi la nivel agregat.

Subliniind că, printre efectele celor patru legi se numără reducerea PIB cu 2,64%, a consumului cu 1,95%, a investiţiilor cu 0,30% în scenariul scăderii creditării populaţiei şi agenţilor economici cu 5%, studiul citat menţionează că principalele consecinţe sunt reprezentate de creşterea creditelor neperformante ca urmare a creşterii duratei şi costurilor de recuperare, blocării pieţei secundare a creditelor şi a modificării comportamentului la plată al debitorilor, precum şi de reducerea accesului la creditare al populaţiei, cu potenţial de propagare la nivelul de ansamblu al economiei - cu beneficii limitate în planul protecţiei consumatorilor.

Alte urmări preconizate de KPMG vor fi:

- Diminuarea interesului investitorilor în sectorul financiar, ca urmare a efectelor asupra stabilităţii şi perspectivelor de profitabilitate ale sistemului bancar;

- Creşterea presiunii asupra pieţei imobiliare, ca urmare a reducerii creditării pentru achiziţia de locuinţe;

- Creşterea creditelor neperformante, care poate conduce la creşterea ris­cului de ţară şi care va afecta în mod direct capacitatea de capitalizare şi creditare a instituţiilor de credit.

În opinia lui Daniel Cătălin Zamfir, reprezentanţii băncilor procedează şi acum ca de fiecare dată când au fost promvate legi care privesc protecţia consumatorilor de credite. Parlamentarul ne-a declarat: "Este aceeaşi regie pe care au avut-o şi la Legea Dării în Plată, despre care bancherii spuneau că va produce un risc sistemic. În cazul de faţă, dacă studiul KPMG indică o scădere de peste 2% din PIB, înseamnă că la calcularea PIB se iau în calcul executările silite şi cesiunea de creanţe speculative, din care se face un mega profit".

În jur de 300 de împrumutaţi în moneda elveţiană, din Bucureşti, dar şi din ţară, îşi anunţaseră prezenţa în Parlament săptămânile trecute, când ar fi urmat să fie dezbătute proiectele în cauz.

Reprezentanţii Asociaţiei CREDERE ne-au transmis, recent: "În contextul valorizării francului elveţian în raport cu moneda naţională, situaţia împrumutaţilor rămâne dificilă şi nu este nici pe departe rezolvată. La acest moment există nu mai puţin de şase legi de interes pentru consumatori, aflate în dezbaterea Parlamentului, toa­te iniţiate de către senatorul Daniel Zamfir".

Debitorii amintesc că francul elveţian s-a dublat în raport cu momentul acordării împrumuturilor, iar instanţele de judecată au fost extrem de reticente să procedeze la reechilibrarea contractelor de credit, tocmai pentru că legea nu impunea criterii clare de impreviziune: "Acest lucru urmează să fie corectat de către Parlament în perioada următoare şi, de aceea, membrii CREDERE, membrii altor asociaţii de consumatori, precum şi alţi împrumutaţi care sunt alături de noi în această cauză vor fi prezenţi în comisiile de specialitate ale Parlamentului, tocmai pentru a le arăta tuturor aleşilor că trebuie urgentată adoptarea unei legi care să rezolve (nu doar) situaţia celor cu credite în franci elveţieni. Adoptarea acestei legi ar putea fi una istorică, din moment ce nu ar rezolva doar situaţia creditelor încheiate în trecut, ci, mai mult de atât, ar reprezenta un colac de salvare pentru viitoarele generaţii de împrumutaţi, întrucât banca nu îi mai poate spune respectivului debitor că şi-ar fi putut asuma o rată triplă faţă de momentul acordării împrumutului. (...) Pregătiţi-vă fizic şi psihic să mergem iarăşi în Parlament! Aşa putem avea o lege cât mai repede. Pregătiţi-vă bannere! Veniţi singuri sau cu cei apropiaţi vouă! Fără ruşine! Nu are importanţă că ţi-ai rezolvat sau nu situaţia. Facem o schimbare nu doar pentru noi, ci şi pentru cei care vor veni după noi. Lăsăm ceva în urma noastră şi aşa vom şti că am luat parte la ceva măreţ în viaţa asta. (...) Iar dacă instanţele nu dispun reechilibrarea contractelor şi nu respectă legea sau deciziile CCR, atunci cred că va fi momentul să fim noi cei care vom păşi în semn de protest pe scările Curţii de Apel. A început numărătoarea inversă. Timpul este scurt. Timpul este esenţial. Este chiar ultima şansă pentru rezolvarea problemei CHF. Iar rezolvarea acestei situaţii, din păcate, nu se poate face direct în baza unei legi, ci doar prin intermediul instanţei de judecată (conform CCR)".

Pentru astăzi este prevăzută dezbaterea finală, în comisiile de specialitate din Camera Depăutaţilor, care este for decizional, a proiectului legislativ de reglementare a impreviziunii şi a celui care modifică Legea Dării în Plată.