DUPĂ CE IOHANNIS A SPUS CĂ VA ÎNCERCA O MEDIERE ÎNTRE GUVERN ŞI BANCA NAŢIONALĂ, BNR: "Vom merge la Cotroceni, când vom fi chemaţi"

Actualizare 16:18 Întâlnirea Iohannis-BNR s-a încheiat: Preşedintele a declarat că obiectivul fundamental este asigurarea stabilităţii preţurilor; Isărescu a arătat că principalii factori de creştere a preţurilor nu sunt din sfera politicii monetare

Preşedintele Klaus Iohannis a precizat, în întâlnirea cu guvernatorul şi prim-viceguvernatorul BNR, că obiectivul fundamental este asigurarea stabilităţii preţurilor, astfel încât veniturile românilor să nu aibă de suferit prin scăderea puterii de cumpărare, se arată într-un comunicat al Administraţiei Prezidenţiale, remis Redacţiei.

Potrivit documentului, în cadrul întrevederii, Mugur Isărescu a explicat însă că principalii factori de creştere a preţurilor nu sunt din sfera politicii monetare.

Reprezentanţii Administraţiei Prezidenţiale menţionează că întâlnirea a fost ocazionată de necesitatea consultărilor în privinţa medierii disputelor dintre Guvern şi BNR, referitoare la riscurile cu care ţara noastră se confruntă în prezent în ceea ce priveşte inflaţia şi coordonarea politicilor economice.

Totodată, în cadrul discuţiilor, a fost analizată situaţia macroeconomică existentă, context în care preşedintele a subliniat că "este esenţială independenţa Băncii Naţionale a României în legătură cu deciziile de politică monetară, aceasta fiind o condiţie fundamentală pentru un stat membru al Uniunii Europene".

În acest sens, "Klaus Iohannis a menţionat că Banca Naţională a României trebuie să urmărească, cu responsabilitate şi determinare, obiectivul fundamental de asigurare a stabilităţii preţurilor, astfel încât veniturile românilor să nu aibă de suferit prin scăderea puterii de cumpărare".

"Guvernatorul BNR a prezentat principalii factori ai creşterii preţurilor, arătând că influenţele semnificative provin din componente aflate în afara sferei de acţiune a politicii monetare", precizează sursa citată.

Referitor la problema coordonării politicilor economice, preşedintele a apreciat că "aceasta nu înseamnă ca politicile unor autorităţi să fie subordonate obiectivelor altora, însă ansamblul politicilor economice trebuie să asigure, prin toate măsurile care se impun, stabilitatea şi predictibilitatea cadrului macroeconomic".

De asemenea, preşedintele Klaus Iohannis a subliniat că atât Guvernul, cât şi Banca Naţională "trebuie să evite abordările concurenţiale, astfel încât cooperarea instituţională să fie una eficientă, în condiţii de echilibru şi responsabilitate faţă de interesele economice ale României", se arată în comunicat.

La finalul întrevederii, preşedintele şi-a exprimat speranţa că "vor exista discuţii între Guvern şi BNR în perioada imediat următoare, care să îmbunătăţească dialogul instituţional şi cooperarea în domeniul politicilor economice".

-------------

Actualizare 11:25: Preşedintele Klaus Iohannis se întâlneşte, astăzi, cu conducerea Băncii Naţionale a României, informează Administraţia Prezidenţială.

La întâlnire vor participa guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, şi prim-viceguvernatorul instituţiei, Florin Georgescu.

Întâlnirea are loc, astăzi, la ora 12,00, la Palatul Cotroceni.

-------------

• În ultima perioadă, atât membrii Guvernului, cât şi reprezentanţii BNR şi liderii partidelor politice au făcut o serie de declaraţii contradictorii referitoare, printre altele, la creşterea dobânzilor şi a ratei inflaţiei

Reprezentanţii Băncii Naţionale a României (BNR) ne-au spus că vor răspunde invitaţiei preşedintelui Klaus Iohannis când aceasta va fi făcută, răspunzând, astfel, afirmaţiilor şefului de la Cotroceni, care a spus că va încerca o mediere între Guvern şi Banca Centrală. Întrebaţi de ziarul BURSA, cei din BNR nu au dorit să comenteze mai mult pe marginea declaraţiilor preşedintelui ţării.

Klaus Iohannis a afirmat, luni, că va chema la Cotroceni ambele părţi, în perioada care urmează, adăugând: "Am decis să încerc o mediere între Guvern şi BNR. În zilele următoare îi voi invita şi pe unii, şi pe alţii la Cotroceni, ca să vedem unde sunt de fapt problemele şi de ce nu se înţelege care măsuri trebuie luate pentru a îmbunătăţi situaţia. (...) Sper să reuşim să ajungem cumva la un numitor comun".

Iohannis a precizat că "s-a mers cam departe cu unele afirmaţii destul de contondente, în ultima vreme": "Este posibil ca anumite abordări ale Cotroceniului şi ale BNR să semene, asta dintr-un motiv simplu - suntem oameni care înţelegem legile economiei şi de-o parte şi de alta şi vedem ce se întâmplă în economia românească. Acea abordare de a arunca în curtea BNR inflaţia sau creşterea dobânzilor este una fundamental greşită şi nu va rezolva absolut nimic. Nu, este fundamental greşit să acuzi investitorii străini sau firmele străine de creşterea inflaţiei, de creşterea dobânzilor. Nu, politicile discutate ale guvernelor PSD şi în domeniul salarizării, şi în domeniul economic, şi în domeniul fiscal au dus la aceste nelinişti în piaţă şi au dus implicit la creşterea inflaţiei şi la creşterea dobânzilor. Problema poate fi rezolvată, dar poate fi rezolvată numai printr-o abordare responsabilă, prin nişte politici guvernamentale sustenabile".

Printre altele, preşedintele ţării a mai spus că, încă de la început, a atras atenţia asupra politicilor salariale şi fiscale, ce vor produce dezordine, deoarece nu au existat studii de fundamentare serioase, negocieri cu partenerii sociali, şi au fost "trecute în forţă prin Parlament".

În ultima perioadă, atât membrii Guvernului, cât şi reprezentanţii BNR şi liderii partidelor politice au făcut o serie de declaraţii contradictorii referitoare, printre altele, la creşterea dobânzilor şi a ratei inflaţiei.

Prezent la şedinţa Comisiei economice din Senat, Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a spus, recent: "Nu împărtăşesc estimările conform cărora cursul şi inflaţia vor creşte până în puncte pe care nu le putem pronunţa, dar avem şi noi temerile noastre. (...) Dacă politica fiscală nu va ajuta politica bugetară, atunci creşterea dobânzilor ar putea să fie mai dură". Referitor la inflaţie, domnia sa a menţionat: "Anul trecut, am îndeplinit ţinta de inflaţie, ce-i drept, la limită. Şi în alţi vreo doi ani...În ceilalţi ani nu am atins-o, dar din cauza factorilor economici. (...) Adevărata inflaţie a fost ecranată de măsurile fiscale, în 2017, precum reducerea TVA, iar dacă am calcula rata inflaţiei fără impactul fiscal, ea nu a fost atât de negativă în prima jumătate a anului trecut". Şeful BNR a precizat că BNR nu are nicio putere asupra preţurilor administrate sau a politicilor fiscale, în afară de discuţie sau dialog şi găsirea unui mix care să ţină sub control echilibrele în economie.

Conform lui Mugur Isărescu, printre factorii care au stat la baza creşterii inflaţiei se numără majorarea preţurilor energiei electrice, a gazelor naturale, energiei termice, combustibililor, precum şi creşterea preţurilor legumelor, fructelor şi ouălor".

BNR a fost obligată ca, în acest an, să majoreze de două ori dobânda de politică monetară din cauza creşterii accelerate a inflaţiei, cu efecte ample asupra mediului economic, în condiţiile în care deficitul de cont curent şi deficitul bugetar au crescut mai mult decât în ţările din regiune, iar presiunea pe deprecierea monedei naţionale a fost semnificativă, a afirmat Mugur Isărescu.

În replică, preşedintele PSD Liviu Dragnea, care a trans­mis, anterior, o scrisoare Guvernatorului Băncii Centrale referitoare la creşterea inflaţiei, a declarat că politica monetară trebuie realizată în urma unui dialog constant, atât cu Parlamentul, cât şi cu Guvernul, şi că este dispus să dezbată motivul pentru care a crescut inflaţia.

În altă ocazie, Liviu Dragnea a declarat, într-o emisiune televizată, că inflaţia nu este cauzată de acţiunile luate de guvern, ci de creşterea preţului petrolului şi de liberalizarea preţurilor la energie şi a sugerat că acţiunile BNR şi declaraţiile politicienilor din opoziţie sunt coordonate: "Prea seamănă, prea sunt coordonate unele acţiuni de la BNR, unele declaraţii ale preşedintelui, ale liderilor din opoziţie, ştiri false. (...) Simţiţi că în momentul în care România încearcă să se ridice, e cineva care îi dă la picioare? Bineînţeles, îi dă la picioare şi României, şi nouă, şi mie în primul rând, normal, preşedintele partidului".

Liderul PSD a mai spus că nu este de acord că inflaţia provine din politicile de creştere a veniturilor românilor.

"Noi o să cerem ANRE şi altor instituţii să verifice cât de fundamentată a fost această creştere de preţuri", a spus Dragnea, afirmând că Banca Naţională este a României, "nu este proprietatea niciunei persoane, niciunui grup de persoane, niciunei alte puteri, ci este proprietatea României şi este o instituţie română care trebuie să lucreze în beneficiul României şi în beneficiul românilor".

Anterior, Ludovic Orban, preşedintele PNL, a respins categoric afirmaţia că Banca Naţională ar fi vinovată pentru creşterea accelerată a inflaţiei în România, menţionând: "Am aici tabelul oficial cu rata anuală a inflaţiei în luna martie 2018. Rata inflaţiei este calculată de Eurostat, iar în dreptul României rata inflaţiei este 4%. Rata medie a inflaţiei la nivelul Uniunii Europene este 1,5%. Dragnea îi minte cu neruşinare pe români. (...) Domnul Dragnea face lista vinovaţilor pentru faptul că există inflaţie în România. Evident că în capul listei aşa-zişilor vinovaţi pune Banca Naţională a României. Poziţia clară a PNL - res­pingem categoric o astfel de afirmaţie că Banca Naţională ar fi vinovată pentru creşterea accelerată a inflaţiei în România. BNR a folosit toate pârghiile care sunt la dispoziţia sa pentru a ţine inflaţia sub un anumit nivel. (...) Banca Naţională a Româ­niei a făcut tot ce a putut pentru a menţine leul la un nivel cât de cât acceptabil şi pentru a împiedica prăbuşirea valorii monedei naţionale. BNR a făcut tot ceea ce trebuia făcut pentru a împiedica inflaţia, singura sursă de inflaţie sunt politicile guvernamentale".

Orban a arătat că pentru creşterea preţului carburanţilor nu este de vină creşterea preţului la baril pe piaţa internaţională, aşa cum a spus Liviu Dragnea, ci reintroducerea supraaccizei la carburanţi.

În replică, Liviu Dragnea a mai spus: "Sunt convins că Banca Naţională ar trebui să lucreze cu Guvernul pentru diminuarea inflaţiei şi pentru a găsi cele mai bune soluţii de politică monetară, nu să ascultăm mereu cum oameni care lucrează la Banca Naţională fac tot felul de previziuni publice care produc deservicii României, oameni cu funcţii importante din Banca Naţională care spun că, deşi Comisia Europeană afirmă că deficitul de cont curent nu generează probleme, pentru că este sub 4%, aşa cum s-a stabilit, totuşi se vor produce necazuri în România. (...) Este vorba de un mesaj din partea BNR şi asta poate să producă deservicii serioase României".

Afirmaţiile lui Dragnea vin după ce economistul-şef al BNR Valentin Lazea a declarat că ţara noastră va avea cel mai mare deficit de cont curent din UE, după BREXIT, şi va fi cel mai expus stat european în cazul declanşării unei crize internaţionale.

La rândul său, prim-viceguvernatorul BNR Florin Georgescu consideră că o continuare de o manieră nesustenabilă a raportului cerere-ofertă ar putea duce la o situaţie care să necesite ajustări sau corecţii economice foarte dureroase: "Dacă se continuă de o manieră nesustenabilă în ceea ce priveşte raportul cerere - ofertă, se poate ajunge nu la o situaţie ca în 2008, dar la o situaţie care să necesite apoi nişte ajustări, nişte corecţii economice foarte dureroase şi care pot fi distribuite în raport cu orientarea politică a celor care operează acele ajustări de o manieră care să tensioneze şi mai mult relaţiile din societate. Ceea ce nu este de dorit. Atunci, traducerea noastră se referă la următoarea situaţie: sunt trei obiective care se doresc a fi realizate concomitent, după părerea mea, cam de toată lumea, dar care nu pot fi aplicate în acelaşi timp. Ceva trebuie sacrificat. Aşa numita trinitate imposibilă care e şi în domeniul monetar şi în cel fiscal. Un prim lucru ar fi creşterea puterii de cumpărare, pe care şi-l doreşte societatea, pentru că oamenii se uită după 30 de ani spre Vest, spre standardele de viaţă şi de servicii sociale din Vest, se doreşte creşterea puterii de cumpărare, echilibrat pe segmente sociale şi îmbunătăţirea infrastructurii fizice şi sociale a ţării. Asta vor cetăţenii şi vedem discuţiile din spaţiul public. Un al doilea obiectiv presupune menţinerea ţintei de deficit de 3% din PIB, iar al treilea presupune să nu se apeleze la pârghia redistribuirii în cadrul economiei, pentru că aceasta nu poate fi activată din cauza lipsei de informaţii cu privire la avere sau venit şi nici nu există mecanismele fiscale legale pentru a putea amenda, îmbunătăţi echilibrul economic şi social, mecanisme care funcţionează şi care au la bază informaţii specifice. După părerea mea, aceste trei obiective se impune a fi armonizate în sensul de a fi aplicate cu înţelepciune, pentru că, altfel, trebuie să sacrifici unul dintre ele. Dacă vrei creşterea puterii de cumpărare şi îmbunătăţirea serviciilor publice fără redistribuire bazată pe informaţii, sacrifici 3% şi derapezi şi vin ajustări dure. Dacă vrei să ţii şi 3% şi lipsă de redistribuire, sacrifici creşterea puterii de cumpărare şi îmbunătăţirea infrastructurii şi vezi cum explici oamenilor acest blocaj decizional. Dacă vrei să rezolvi creşterea puterii de cumpărare, îmbunătăţirea serviciilor şi menţinerea în 3%, vezi cum stai cu averea şi venitul din societate după 30 de ani de reforme şi transformări pe care tot oamenii ăştia le-au suportat şi vezi ce măsuri se impun când pui pe un perete aşa de mare ca la Parlament toate datele, pe surse de venituri, pe categorii de cetăţeni, pe proprietăţi şi aşa mai departe. Altfel, facem politică fiscală, cum se cheamă, în orb".

Rata anuală a inflaţiei a urcat la 5%, în luna martie a acestui an, cel mai înalt nivel din iunie 2013. În ultima sa prognoză, BNR a revizuit în creştere, de la 3,2% la 3,5%, estimările privind inflaţia pentru finalul acestui an şi a preconizat un nivel al inflaţiei de 3,1% pentru decembrie 2019. Rata dobânzii de politică monetară este 2,25%, iar indicele ROBOR, în funcţie de care sunt calculate dobânzile pentru cele mai multe credite în lei, a crescut, ieri, la 2,28%.