DUPĂ EXTINDEREA URMĂRIRII PENALE ÎN DOSARUL ROMGAZ - INTERAGRO Ioan Niculae neagă că şi-ar fi sustras bunuri de sub sechestru

Omul de afaceri Ioan Niculae neagă că şi-ar fi sustras bunuri de sub sechestru de autorităţi, după ce ieri, domnia sa, fiica acestuia, fosta soţie, o apropiată a lui şi alte patru persoane au fost audiaţi şi puşi sub acuzare de Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), pentru sustragere de sub sechestru şi spălare de bani, în dosarul Romgaz-Interagro. Ioan Niculae este acuzat de săvârşirea infracţiunilor de sustragere de sub sechestru, instigare la abuz în serviciu şi spălare a banilor, în timp ce fosta lui soţie, Domniţa Niculae, fiica acestuia, Adina Niculae, şi Nicoleta Toncea, apropiată a omului de afaceri, sunt urmărite pentru sustragere de sub sechestru şi spălare de bani. Celelalte patru persoane inculpate sunt funcţionari din cadrul Oficiilor de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (OCPI).

Conform comunicatului procurorilor DIICOT, pentru a obţine timpul necesar scoaterii bunurilor de sub sechestru şi vânzarea sau cesionarea acestora către terţi, Ioan Niculae a instigat funcţionari din cadrul OCPI să comită infracţiunea de abuz în serviciu. Astfel, operaţiunile de înregistrare în registrele de sechestru nu au fost efectuate ori au fost efectuate cu mare întârziere, după ce suspectul a finalizat acţiunile de vânzare/cesionare a bunurilor legal sechestrate. Sumele de bani astfel dobândite au fost introduse în circuitul civil dându-li-se aparenţa obţinerii licite a lor.

Omul de afaceri ne-a declarat însă că, la momentul vânzărilor respective, domnia sa nu ştia că bunurile în cauză vor fi puse sub sechestru şi că tranzacţiile respective nu au nicio legătură cu dosarul DIICOT. "Vânzările au făcut parte dintr-o împărţire voluntară între mine şi soţia mea. Nu aveam cum să mă sustrag unui sechestru despre care nu fusesem încă înştiinţat", ne-a spus Ioan Niculae.

Potrivit probatoriului DIICOT, omul de afaceri ar fi vândut alături de soţie şi fiică, fără să aibă dreptul, un imobil situat în Bucureşti, compus dintr-o clădire de 1859 mp şi şi un teren intravilan de 1662 mp la preţul de 1.300.000 de euro. Au mai fost vândute o clădire-locuinţă şi anexe, din cărămidă şi lemn, cu o suprafaţă de 662 mp şi un teren intravilan în suprafaţă de 6000 mp din Zimnicea pentru 1.000.000 de lei. Cumpărătorul era Nicoleta Toncea. Bunurile sustrase de sub sechestru au fost folosite de apropiata omului de afaceri pentru garantarea unui credit ipotecar. Nu în ultimul rând, părţile sociale deţinute de Ioan Niculae la Interagro SRL, Intercereal SRL, Pensiunea Artemnis SRL, Donau Fish SRL şi Interagro SA, au fost vândute către fiica acestuia, Adina Niculae, şi către Nicoleta Toncea, după cum arată aceeaşi sursă. Toate aceste înstrăinări au avut loc înainte de înregistrările oficiale ale punerii sub sechestru. După audierea suspecţilor ieri, procurorii au emis ordonanţe de punere sub sechestru asigurător a mai multor bunuri ale suspecţilor, printre acestea regăsindu-se inclusiv bunurile sustrase.

Ioan Niculae a fost chemat la DIICOT şi în martie, pentru a-i fi adus la cunoştinţă faptul că s-a dispus o expertiză în dosarul în care fostul ministru Adriean Videanu este acuzat de abuz în serviciu, prin faptul că l-ar fi favorizat pe omul de afaceri. Potrivit procurorilor, Varujan Vosganian şi Adriean Videanu, în perioada în care au fost miniştri ai Economiei, au aprobat şi susţinut în Guvern mai multe acte pentru a sprijini interesele financiare ale lui Ioan Niculae şi au folosit unitatea naţională de interes strategic SNGN Romgaz în interesul privat al SC Interagro SA - firmă a omului de afaceri -, producând un prejudiciu de aproximativ 130 milioane de dolari.

Într-un alt dosar, cunoscut ca dosarul "mită la PSD", Niculae a fost trimis în judecată de DNA, în 2012, alături de liderul PSD Brăila, Gheorghe Bunea, directorul Viorel Bărac de la InterAgro şi Gheorghe Teodorescu de la INSOMAR, toţi fiind acuzaţi în legătură cu finanţarea partidelor politice. În noiembrie 2013, Judecătoria Sectorului 1 i-a achitat pe cei patru, decizia nefiind însă definitivă.