DUPĂ SCANDALUL SIMA Valentin Ionescu: "Cred că e momentul să ne punem la punct"

• După un an de la plecarea din BVB, Valentin Ionescu vrea ca Sibex să fie bursă de derivate, de mărfuri şi de energie

• Ionescu: "Trebuie să dezvoltăm piaţa, fără să ne gândim la ofertele statului"

Reporter: Care sunt aşteptările dumneavoastră pentru AGA de la Sibex? Şi cum vedeţi viitorul bursei sibiene?

Valentin Ionescu: Ce aşteptări poţi avea de la o Adunare Generală în care candidezi? Desigur, să reuşeşti să intri în Consiliul de Administraţie, iar cei care intră alături de tine să fie pe aceeaşi lungime de undă. Societatea trebuie regândită.

Din punctul meu de vedere, compania trebuie să îşi regăsească identitatea ca Bursă de derivate, pentru că, în ultima vreme, tindea să fie mai mult o platformă Forex. Sibex este un grup bursier din România, autorizat în România, şi, atunci, ai nevoie de produse locale, atât pentru inves-titorii locali, cât şi pentru cei străini. Platformele Forex sunt peste tot.

Aici este, din punctul meu de vedere, greşeala făcută de fostul preşedinte Cristian Sima.

Pe lângă faptul că trebuie să-şi regăsească identitatea ca bursă de derivate, Sibex poate să dezvolte şi piaţa spot, un proiect care nu funcţionează cum ar trebui.

Aici sunt mai multe variante.

Una ar fi să găsim companii sau produse din noua tehnologie, companii de nişă, care nu au fost luate în considerare până acum.

Din punctul meu de vedere, Sibex trebuie să fie flexibilă, să se plieze rapid pe noile oportunităţi, trebuie să fie inovativă, să fie confundată cu noua tehnologie. Acesta ar fi proiectul pentru piaţa spot.

Un alt scenariu ar fi ca, în urma alegerilor, noul Consiliu de Administraţie să facă o analiză şi să considere că va fi mai profitabil să rămână doar cu piaţa derivatelor.

Putem merge cu un scenariu de bază şi alte variante opţionale, în funcţie de ce doresc acţionarii.

Pe de altă parte, se schimbă reglementările europene şi acest lucru este foarte important (n.r. anul viitor, trebuie autorizată Contrapartea Centrală pentru tranzacţiile cu derivate).

Reporter: Mai ales că este vorba despre bani.

Valentin Ionescu: Într-adevăr, este vorba despre bani şi suntem într-o perioadă în care acţionarii nu prea sunt dispuşi să investească. Atunci, cea mai viabilă soluţie este ca Casa Română de Compensaţie (CRC) şi Depozitarul Sibex să fuzioneze. La CRC, sunt aproximativ 2,5 milioane de euro sau ar trebui să fie, vom vedea, La Depozitarul Sibex sunt aproximativ 5 milioane de euro, din care Sibex are 80%, adică 4 milioane de euro. Deci, dacă ar fuziona, suma ar fi în jur de 6,5 milioane de euro, aproape de minimul cerut pentru o contraparte centrală, care este de 7,5 milioane de euro.

Cred că ar fi importantă şi o discuţie cu grupul BVB pe partea de clearing şi decontare.

Casa de Compensare Bucureşti (CCB) are un capital mai mic decât CRC Sibex, de aproximativ 1,5 milioane de euro. Aici, acţionarii - BVB şi ceilalţi - vor trebui să aducă mult mai mulţi bani decât la Sibiu.

Cu CCB s-ar depăşi acest capital de 7,5 milioane de euro, dar, ca să fii CCP calificată ("qualified CCP"), ai nevoie de un capital de aproximativ 12 milioane de euro.

Trebuie văzut dacă şi Depozitarul Central intră în această ecuaţie, trebuie discutat cu Grupul BVB.

Reporter: Ce înseamnă "qualified CCP"?

Valentin Ionescu: Un "Qualified CCP" trebuie să fie "Basel III compliant" (conform cu Basel III). În regulamentul Basel III, apar câteva chestiuni de adecvare a capitalului comparativ cu fondul de garantare. Un QCCP trebuie să aibă o contribuţie proprie la fondul de garantare, a cărei valoar să depăşească "maximul dintre dublul mediei expunerilor sau echivalentul expunerii primilor doi membri compensatori". În concluzie, un QCCP poate accepta expuneri mai mari.

Din punctul meu de vedere, este bine să ai acest capital, este chiar obligatoriu pentru a atrage şi alte companii să tranzacţioneze prin acest "qualified CCP".

Pe de altă parte, cred că celelalte case de clearing din regiune se gândesc la acest aspect şi îşi fac temele.

Trebuie să ne mişcăm şi noi, mai ales că cele două grupuri BVB şi Sibex au cam aceiaşi acţionari.

De exemplu, noi, SIF Moldova avem 5% din Sibex, 5% la Depozitarul Sibex, 5% la BVB şi 5% la Depozitarul Central.

Ca strategie, noi ne dorim o piaţă puternică.

Având în vedere ce s-a întâmplat în ultima vreme (n.r. scandalul Sima), cred că este momentul să ne punem la punct!

Reglementările europene ne indică faptul că suntem pe ultima sută de metri.

Termenul pentru CCP s-a amânat puţin, pentru toamna anului viitor, după ce termenul iniţial era luna mai 2013.

Este binevenită această reglementare, dar trebuie să ne apucăm de treabă cel târziu în ianuarie, dacă nu chiar din luna decembrie.

La Sibex, sunt foarte multe lucruri de făcut. Cred că Sibex se poate identifica şi cu alte produse noi. Pentru segmentul de cereale, zona geografică este ideală - este în centrul ţării.

Sibex poate să fie un barometru pe piaţa de energie, prin derivate pe piaţa de energie, mai ales că platforma pe care o are Sibex, Trayport, este o platformă de energie şi produse agricole/mărfuri.

Reporter: Domnul Grigore Chiş, de la SSIF Broker, care este şi candidat pentru CA-ul Sibex, spunea, la un moment dat, că o soluţie pentru Sibex ar fi transformarea într-o piaţă de mărfuri.

Valentin Ionescu: Perfect de acord, dar să nu fie numai bursă de mărfuri, ci să rămână bursă de derivate, să fie şi bursă de mărfuri şi bursă de energie.

Din punctul meu de vedere, Sibex nu trebuie să se concentreze către ofertele statului. Statul nu res-pectă nici un calendar.

Noi trebuie să fim inventivi, proactivi şi să dezvoltăm această piaţă, fără să ne gândim la ofertele statului.

Reporter: Cum vă propuneţi să ajungeţi la clienţi?

Valentin Ionescu: Clienţii noştri sunt intermediarii care tranzacţionează. În spatele lor, sunt adevăraţii clienţi.

Reporter: Care au cam dispărut.

Valentin Ionescu: Este adevărat. La Sibex, dacă ne uităm în statisticile din ultimele luni, având în vedere şi ce s-a întâmplat (n.r. scandalul Sima), numărul de membri a scăzut, ceea ce este un semnal de alarmă.

Nu a venit decât un singur market - maker nou.

Este adevărat că domnul Sima a adus acel contract pe Dow Jones. Este un produs interesant, însă l-a creat în asemenea fel încât numai el să fie market-maker, cu o cotă de piaţă foarte mare. Acest lucru a creat o mare sensibilitate, pentru că volumele au scăzut drastic, după dispariţia acestui market-maker.

De aceea, eu cred că o bursă trebuie să aibă, pe lângă produse diversificate, mai mulţi market makeri, pentru ca atunci când un produs nu mai merge sau când iese un market-maker din piaţă, activitatea companiei să nu fie afectată radical.

Tocmai asta vom încerca noi să facem: să diversificăm produsele, să atragem mai mulţi market makeri şi, printr-o politică comună cu intermediarii care mai sunt la Sibex, vom încerca să ajungem la clienţi şi, nu numai atât, ci şi să-i aducem înapoi pe acei intermediari care au plecat.

Reporter: În cât timp vedeţi o resuscitare a pieţei Sibex?

Valentin Ionescu: Paşii sunt următorii: după validarea de către CNVM, noul consiliu trebuie să vadă ce găseşte acolo. După ce se face această evaluare sau, concomitent, trebuie coordonată politica Sibex cu CRC şi Depozitarul, trebuie văzut unde se pot controla costurile, pentru că, în acest moment, companiile din grup pierd bani lunar. Trebuie demarată treaba, gândite noi produse, gândită o nouă strategie de comunicare. Aceasta va fi foarte importantă, pentru că Sibex trebuie să îşi reconstruiască imaginea, să atragă intermediari şi noi clienţi.

Pe termen mediu şi lung, vrem o consolidare a pieţelor. Pe termen scurt, o consolidare a caselor de clearing, a depozitarilor.

În termen de trei ani, o piaţă consolidată, cu o CCP puternic, este o chestie realizabilă.

Reporter: Se vorbeşte că există interes pentru preluarea BVB din partea unor străini...

Valentin Ionescu: BVB a fost mereu căutată şi este în continuare. Toată lumea ştie că Bursa de la Viena se uită de mulţi ani la BVB. Ce a împiedicat-o să intre în BVB atunci când a făcut-o în bursele din Europa Centrală a fost legea pieţei de capital (n.r. care limitează drepturile de vot la 5%).

Rămâne de văzut ce se va întâmpla cu legea 297, dacă va fi schimbat acest procent sau nu.

Însă, dacă ne întoarcem la Sibex, noi trebuie să ne repoziţionăm. Nu ar fi indicat să facem o fuziune acum.

Reporter: Noul proiect al CNVM de restructurare a pieţei Rasdaq (prin mutarea companiilor pe alte pieţe, inclusiv Sibex) reprezintă o oportunitate pentru Bursa sibiană.

Valentin Ionescu: Dacă vom avea această ocazie, vom profita de ea. Sunt companii interesante pe Rasdaq. Atunci când eram la BVB, am făcut o listă cu aproximativ 150 de companii care se calificau pentru piaţa reglementată. Dintre acelea, numai vreo 10-15 s-au mutat, în ultimii doi ani. Este posibil ca, pentru companiile de pe Rasdaq, să fie mai interesant să fie tranzacţionate la Sibex, decât pe ATS-ul de la Bucureşti.

Vom avea câteva atuuri, vom încerca să fim flexibili în atragerea acestor companii, vom încerca să ne mişcăm repede.

Scopul nostru nu vor fi aceste companii, însă, în cazul în care va apărea această oportunitate, este normal să profităm de ea.

Reporter: Se împlineşte un an de când aţi părăsit BVB. Privind în urmă, aveţi resentimente faţă de Bursa bucureşteană?

Valentin Ionescu: Nu, nu am nici un resentiment. Bursa de Valori Bucureşti este o instituţie, despre persoane particulare, nu am ce să discut.

Dacă vrei să mergi înainte şi să te dezvolţi, nu reuşeşti, dacă ai frustrări şi resentimente.

Voi fi mereu apropiat de BVB, având în vedere că am facut parte din prima generaţie de brokeri şi, mai mult decât atât, am fost şi directorul general al instituţiei.

Reporter: Credeţi că puteţi să oferiţi un comentariu obiectiv referitor la activitatea BVB, în ultimul an? Au făcut lucruri bune? Au făcut greşeli?

Valentin Ionescu: Strict obiectiv, - sper să nu-i deranjeze comentariile mele pe colegii mei, atât din Consiliu, cât şi din executiv - judecând la rece şi din afară, au fost câteva aspecte pozitive, dar şi multe aspecte negative care au afectat volumul Bursei de Valori Bucureşti. Unele au ţinut de situaţia internă, altele de extern.

Marele reproş ar fi că s-au mişcat foarte greu cu alegerea noului director general. Dacă CEO-ul ar fi fost adus în primele şase luni ale anului, ar fi avut un alt timp la dispoziţie ca să rezolve ceva, încă de anul acesta. Directorul a ajuns în septembrie. Practic, anul acesta este pierdut din punctul meu de vedere.

A doua variantă era să se implice membrii consiliului să coordoneze executivul pentru a nu rata anumite obiective.

Deşi, conform teoriei, un CA nu trebuie să interfereze în activitatea executivului, aici situaţia era alta. BVB nu avea un director general, ci unul interimar, care nu a dorit să îşi asume foarte multe lucruri, şi practic singurul proiect de care BVB s-a ocupat foarte serios a fost cel al ofertelor de stat.

Este un lucru bun că s-au focusat pe el, dar nu trebuiau uitate şi alte proiecte. S-a dovedit şi în trecut că listările statului nu sunt în controlul BVB.

Din păcate, oferta secundară "Transelectrica" este singura care a reuşit anul acesta.

Reporter: Au mai avut o listare pe ATS, o ofertă de obligaţiuni corporative.

Valentin Ionescu: ATS-ul era un proiect mai vechi. Este foarte bine că s-a listat o companie. Deşi acum nu pare mare lucru, dacă mai vin câteva zeci de companii, acest segment va deveni o pepinieră pentru piaţa reglementată. Chiar aceasta a fost şi menirea ATS-ului.

Prima ofertă de obligaţiuni corporative după mai mulţi ani sper să deschidă calea şi pentru altele.

În rest, cred că Bursa nu a fost la înălţimea aşteptărilor pe partea de comunicare.

De exemplu, în cazul "Oltchim", au fost câteva evenimente importante, când acţiunile trebuiau oprite de la tranzacţionare şi diseminate informaţiile în piaţă, însă acest lucru nu s-a întâmplat.

În cazul insolvenţei Hidroelectrica, piaţa ştia deja de eveniment, însă acţiunile Fondul Proprietatea nu au fost oprite imediat de la tranzacţionare.

A mai fost celebrul caz Sima, în care cele două burse nu au avut reacţie. Nici Sibex, care era implicată direct, nu a avut o comunicare activă. BVB nu a fost implicată direct, dar indirect acest caz afectează imaginea pieţei de capital. BVB ar fi putut, printr-o comunicare abilă, să întoarcă în favoarea ei acest moment, având în vedere că toate televiziunile importante, toate ziarele, vorbeau despre piaţa de capital, despre brokeri, despre bursă numai în sens negativ.

Din punctul meu de vedere, BVB trebuia să convoace în cel mai scurt timp o conferinţă de presă. Atunci, Bursa avea ocazia să fie prezentă gratis, fără să plătească o campanie de promovare, la toate televiziunile şi în toate ziarele, nu neapărat numai în cele de specialitate. Aici, cred că a fost o scăpare în comunicare.

Însă noul director BVB pare hotărât în ceea ce vrea să facă şi sper să reuşească să îndrepte lucrurile. Eu, unul, îi doresc succes.

Reporter: La SIF Muntenia avem un scandal în derulare, de mai multe luni, la SIF1 Banat Crişana a fost o revoluţie "de catifea". La ce să ne aşteptăm la SIF Moldova?

Valentin Ionescu: Sunt cazuri şi cazuri. Dacă este să mă refer strict la SIF Moldova, noi, în ciuda aspectelor negative din piaţa de capital, cred că am avut unul dintre cei mai buni ani.

De ce spun asta? Pentru că am sesizat foarte bine, la începutul anului, evoluţia pieţei. Chiar după primul trimestru din acest an, existau semnale că statul va întârzia ofertele, că pieţele vor începe să scadă.

În toate comunicatele noastre şi în strategia noastră, se pare că am avut dreptate, după cum rezultă din raportul la nouă luni. Am avut dreptate pe vânzările şi achiziţiile pe care le-am făcut, pe faptul că am scăzut pe financiare şi creştem pe energie. Compania plăteşte un dividend bun, avem o politică predictibilă.

Cred că am rebalansat foarte bine portofoliul. Avem aproximativ 80% din portofoliu companii listate, ceea ce ne diferenţiază de celelalte SIF-uri. Asta ne dă o notă de transparenţă.