După un an de pandemie, sistemul nostru de sănătate este încă depăşit de situaţie

Primul caz de coronavirus din ţara noastră a instaurat panică, iar sistemul de sănătate nu avea resursele necesare să lupte contra Covid-19 şi a fost nevoie de mari eforturi, pentru ca pacienţii să primească îngrijirile necesare. De atunci a trecut un an, dar sistemul de sănătate din ţara noastră este încă depăşit de situaţie, susţin chiar şi cadrele medicale.

Începutul lui 2020 a adus în lume virusul SARS-CoV-2 care a infectat până ieri peste 112,75 milioane de oameni. Pe 31 decembrie 2019, un site al guvernului chinez anunţa depistarea unei "pneumonii cu o cauză necunoscută" care ar fi avut la bază un virus provenit dintr-o piaţă de fructe de mare din oraşul Wuhan, oraş ce a devenit epicentrul planetar al focarului de infecţie.

Virusul s-a extins cu repeziciune, iar situaţia critică a afectat sistemele medicale fără să ţină seama de hotare, sistemele sanitare dovedindu-se fragile pretutindeni. Până la ideea coordonării internaţionale, fiecare s-a descurcat cum a putut. La noi, am asistat la gesturi de abnegaţie ale personalului medical, dar şi la neglijenţe, delăsare şi dezorganizare.

Într-un reportaj video realizat de arte.tv în ultimul trimestru al anului trecut, medicul Virgil Musta de la Spitalul de Boli Infecţioase "Victor Babeş" din Timişoara declara că se confruntă cu lipsa echipamentelor şi cu lipsa locurilor în spital.

Domnia sa a spus la acel moment: "Avem două echipamente de acest fel (plămân artificial), ar mai fi nevoie şi de altele doar că este foarte greu să iţi permiţi să obţii echipamente şi atunci aceşti pacienţi care necesită un astfel de echipament vor deceda. Încă de la începutul pandemiei, ştiind că spitalul are nevoie de sprijin, comunitatea a sărit în ajutorul nostru. Oameni simpli au donat cât au putut fundaţiei spitalului ca să putem să ne organizăm în actul nostru medical, firmele din Timişoara au donat sume importate de bani ca să putem să ne dotăm cu echipamentele necesare. Din păcate, nu am mai avut unde interna pacienţi care necesitau acest lucru, dar am găsit loc în spitalele support, însă şi aceste locuri sunt suficiente pentru încă câteva zile. Este foarte probabil ca dintre cei care puteau fi salvaţi în spitale, să nu reuşim să îi salvăm şi să decedeze la domiciliu."

De la momentul acestor declaraţii şi până astazi au avut loc unele schimbări în bine, dar nu destule pentru ca sistemul de sănătate să facă faţă pandemiei.

Virgil Musta ne-a declarat: "Plămânul artificial este un echipament care nu prea se găseşte, noi suntem favorizaţi că îl avem. De la începutul pandemiei până acum situaţia s-a schimbat pentru că spitalul nu era pregătit pentru un asemenea eveniment pandemic, nici din punct de vedere structural, funcţional, nici din punct de vedere al echipamentelor. Odată cu intrarea în această luptă şi cu ajutorul comunităţii care a fost foarte solidară cu noi şi ne-a sprijinit prin donaţii, am reuşit să ne dotăm. Spre exemplu, acel plămân artificial, noi aveam un singur echipament de plămân artificial, acum avem două. Laboratorul a fost dotat, saloanele au fost dotate ca să îmbunătăţim condiţiile hoteliere ale pacienţilor. Au fost mai multe acţiuni, pe de o parte ca să îmbunătăţim condiţiile hoteliere, pe de altă parte ca să punem diagnosticul şi să dăm un tratament cât se poate de personal. De la reportajul realizat de arte.tv, nu s-au schimbat foarte multe, am mai primit, doar, nişte echipamente. Din decembrie, situaţia pandemică s-a ameliorat uşor până în februarie, după care s-a reluat creşterea numărului de cazuri, astfel că ne confruntăm cu aceeaşi situaţie în care spitalul este aproape plin, terapia intensivă este plină şi, din păcate, cazurile sunt mai grave decât erau înainte. De exemplu la ora asta, pe secţia mea nu am niciun loc."

Una dintre marile dificultăţi cu care s-a confruntat sistemul nostru de sănătate a fost subdimensionarea efectivului medical.

Medicul Simona Ambrono, responsabilă pentru 200 de pacienţi de la Spitalul Caritas Rosiori de Vede a declarat anul trecut pentru arte.tv: "Eu sunt singurul medic infecţionist, nu este suficient, poate nici trei, nici patru nu ar fi suficienţi la acest număr de pacienţi. Eu nu văd zilnic toţi pacienţii, dar văd foile, ajustez tratamentul, ceea ce este oricum foarte mult, se face într-un ritm prea rapid."

Din lipsa personalului medical, mulţi medici pensionari au fost nevoiţă să se întoarcă în spitale pentru a da o mână de ajutor.

Doctorul Maria Hapau a declarat pentru arte.tv: "Am ieşit la pensie în decembrie 2018 si m-am reîntors în aprilie, când spitalul nostru a devenit spital suport Covid în judeţul Teleorman. M-a impresionat foarte mult mesajul ministrului Sănătăţii când a facut apel la medicii pensionari să revină în spitale."

Un alt medic român a declarat şi el că există un deficit de echipamente: "Trebuie să recunoaştem, eu timp de 39 de ani am fost medicul acestui spital. Când am venit aici, acum 39 de ani am găsit un stetoscop şi un tensiometru. După aceşti ani, am lăsat un stetoscop şi un tensiometru, nimic aparatură. Dar cum să salvez viaţa? Cu mâinile goale? Fără medicamente, fără aparatură, cu frig, fără lenjerie... Cumpărăm noi hârtii, spirturi..."

Într-o încercare de renaştere ca om politic, Viorel Cataramă a declarat televiziunii franceze că măsurile de combatere a Covid sunt adoptate de "politicieni şi au făcut acest lucru la solicitarea unor medici care urmăresc interese economice obscure fără nici o legatură cu binele populaţiei sau cu sănătatea populaţiei."

Cataramă a declarat pentru arte.tv: "Virusul există, dar nu este atât de periculos precum ni se

spune. Opinia mea personală este că cei care au luat decizia pentru lockdown sunt numai politicienii şi au făcut acest lucru la solicitarea unor medici care urmăresc interese economice obscure fără nicio legatură cu binele populaţiei sau cu sănătatea populaţiei. Lockdown-ul înseamnă capitularea fără luptă în faţa unui adversar. Noi suntem în război. După 70 de ani în care Europa a mai avut un razboi, politicienii au devenit extrem de corupţi, extrem de birocraţi, fricoşi, slab pregătiţi. Şi atunci, nu mai au curajul să lupte în razboi cu un adversar vizibil sau invizibil."

Medicul Virgil Musta nu a dorit să comenteze afirmaţiile făcute pe Viorel Cataramă precizând că "ţările care se respectă şi care au grijă de cetăţenii lor sunt la acest moment într-un lockdown sever, tocmai din cauză că virusul există şi produce efecte negative foarte grave, iar cu partea de interese nu ştiu cine sunt implicaţi în acele interese de care spunea domnul Cataramă".

La un an de la declanşarea pandemiei, sistemul de sănătate din ţara noastră este încă depăşit de situaţie. Deşi au avut loc schimbări în bine, nu au fost destule pentru ca sistemul de sănătate să facă faţă pandemie.