Economia - prinsă în hăţişul arieratelor

Plăţile restante din economia românească s-au menţinut în ultimii trei ani la un nivel foarte ridicat, de aproape 40% din Produsul Intern Brut, potrivit celui mai recent raport despre ţara noastră, realizat de o echipă a Fondului Monetar Internaţional. "Răspîndirea pe scară largă a arieratelor reflectă ritmul lent al restructurării şi a dus la întîrzierea tranziţiei către o economie de piaţă", afirmă autorii raportului. Cea mai gravă indisciplină financiară este practicată de societăţile în care statul este acţionar majoritar. Arieratele acestora către bugetul de stat şi furnizorii de utilităţi reprezintă 92% din cifra de afaceri realizată. Chiar şi o participaţie minoritară a statului într-o companie conduce la o slabă disciplină financiară şi un tratament indulgent al obligaţiilor bugetare, arată raportul FMI. Arieratele firmelor în care statul este acţionar minoritar reprezintă aproape 40% din cifra de afaceri, iar, în cazul societăţilor private, ponderea este de 17%. Companiile din sectoarele minier şi cel al căilor ferate sînt principala sursă a arieratelor bugetare ale sectorului public, susţin autorii raportului. La sfîrşitul anului 2003, arieratele din sectorul minier reprezentau 2,7% din PIB, iar cele din transportul feroviar, 1%. "Singura soluţie permanentă pentru rezolvarea problemei arieratelor în sectoarele minier şi al căilor ferate este continuarea restructurării", afirmă reprezentanţii FMI.

O sursă importantă de arierate către furnizorii de utilităţi o reprezintă autorităţile locale. Problema este, în special, una acută în ceea ce priveşte sistemele de încălzire centralizată, unde neplata datoriilor de către autorităţile locale a dus la acumularea unor importante restanţe ale societăţilor de termoficare către furnizorii de gaze naturale.

Arieratele bugetare ale sectorului privat reprezintă 57% din totalul restanţelor celor mai mari 549 de datornici din lista publicată de Ministerul Finanţelor, respectiv 4,2% din PIB. Restanţele către bugetul de stat ale firmelor private au crescut de la 2,3% din PIB în 2002, la 3,2%, în 2003.

Guvernul s-a angajat faţă de Fondul Monetar Internaţional să reducă arieratele din economie cu 0,5% din PIB pînă la jumătatea acestui an. Una dintre măsurile luate a fost ştergerea pînă în anul 2007 a datoriilor a 31 de companii din sectoarele minier şi cel al căilor ferate, avînd condiţia ca acestea să îşi plătească datoriile curente. De asemenea, Guvernul a decis ca sumele restante pe care le aveau de încasat societăţile "Distrigaz Nord", "Distrigaz Sud", "Electrica Banat" şi "Electrica Dobrogea", în valoare totală de circa 8.000 miliarde de lei, să fie preluate de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), în vederea recuperării, iar dobînzile, majorările şi penalităţile să fie anulate.

În baza protocolului de preluare a creanţelor, Finanţele vor emite titluri de stat pe piaţa internă, la o valoare nominală totală egală cu cea a creanţelor, iar sumele rezultate vor fi virate în conturile "Distrigaz Nord", "Distrigaz Sud" şi "Electrica".

Guvernul a mai hotărît recent că AVAS va putea să îşi împrumute societăţile din portofoliu pentru ca acestea să îşi achite datoriile către furnizorii de utilităţi. În a doua parte a acestei luni, Executivul a aprobat scutirea de la plata obligaţiilor bugetare pentru Compania Naţională de Căi Ferate, CFR Călători şi "Metrorex", în valoare de 4.396 miliarde lei (100 milioane de euro).

Aceste măsuri nu vor duce decît la o scădere temporară a arieratelor, dacă nu vor fi însoţite de reforme structurale care să elimine cauzele acumulării de plăţi restante în economie. "Va trebui ca autorităţile să continue restructurarea agresivă a sectoarelor cu probleme, să accelereze privatizarea sectorului energetic, să aplice măsuri mai dure pentru colectarea taxelor şi impozitelor şi a tarifelor la utilităţi şi să facă să funcţioneze mai bine legea falimentului", susţin reprezentanţii FMI.