Economia românească - sublimă, dar necompetitivă

Suntem pe locul 48 din 64 de state la capitolul competitivitate, potrivit 2023 IMD World Competitiveness Ranking, realizat şi publicat de World Competitiveness Center, instituţie care se ocupă de 35 de ani de întocmirea acestui clasament. Chiar dacă România se situează în partea a doua a clasamentului întocmit la nivel global, trebuie să consemnăm că, spre deosebire de anul trecut am urcat trei locuri, în 2022 ocupând locul 51 din cele 64 de state evaluate. În faţa noastră, pe locurile 46 şi 47 apar Ungaria şi Turcia, state unde inflaţia consemnată anul trecut şi la începutul anului 2023 era cu mult peste cea consemnată în România, dar care totuşi sunt considerate mai competitive decât ţara noastră.

Dintre ţările din regiune, Polonia se situează pe locul 43, Cehia pe locul 18, Grecia pe 49 şi Bulgaria pe 57.

Clasamentul este dominat la vârf de trei state europene care sunt considerate cele mai competitive la nivel global: Danemarca, Irlanda şi Elveţia. Ele sunt urmate în top 10 de Singapore, Olanda, Taiwan, Hong-Kong, Suedia, SUA şi Emiratele Arabe Unite.

"Competitivitatea unei economii nu poate fi redusă doar la PIB şi productivitate, deoarece întreprinderile trebuie să facă faţă şi dimensiunilor politice, sociale şi culturale. Prin urmare, guvernele trebuie să ofere un mediu caracterizat prin infrastructuri, instituţii şi politici eficiente care încurajează crearea de valoare durabilă de către întreprinderi. IMD World Competitiveness Ranking subliniază o tendinţă pe termen lung evidenţiată în ediţiile trecute - că ţările aflate în fruntea listei au fiecare o abordare unică pentru a deveni competitive", se arată în anuarul care a analizat 64 de economii, alese pe baza disponibilităţii statisticilor internaţionale comparabile şi a colaborării instituţiei respective cu institutele partenere locale, care contribuie la colectarea datelor de sondaj şi asigură că toate datele sunt fiabile, exacte şi actualizate.

Pentru întocmirea acestui clasament, specialiştii din cadrul World Competitiveness Center au analizat 336 de indicatori şi 164 de criterii privind performanţa economică, eficienţa guvernamentală, eficienţa mediului de afaceri şi infrastructura(de bază, tehnologică, ştiinţifică, de sănătate, de mediu şi educaţională).

În privinţa performanţei economice, cu un loc 51, adică 46,56 puncte, ţara noastră a înregistrat în 2023 un declin de două-trei locuri faţă de perioada 2019-2021, dar o îmbunătăţire faţă de anul 2022, când s-a situat pe locul 55. Dacă vorbim despre eficienţă guvernamentală, cu un loc 46 în 2023, cu 44,67 puncte acumulate, ne situăm mult mai bine faţă de locul 51 ocupat în 2019, dar sub locul 44 ocupat în 2021. Cu alte cuvinte, experţii din cadrul instituţiei citate consideră că guvernarea Cîţu a fost mai eficientă decât guvernarea Ciucă.

În ceea ce priveşte eficienţa mediului de afaceri, în 2023 înregistrăm cel mai bun loc din ultimii cinci ani, 49, faţă de 51(2019), 54(2020), 52(2021) şi 50(2022). Cu toate acestea, punctajul acumulat, de numai 34,71 se reprezintă 20 de puncte mai puţin faţă de locul 32 ocupat de Malaezia, loc care înseamnă jumătatea clasamentului. Dacă ne referim la ultimul loc din top 10, diferenţa între punctajul României şi al Islandei este imensă, ţara respectivă având un total de 83,90 puncte le eficienţa mediului de afaceri.

Curioasă este situaţia privind punctajul adunat pentru infrastructura din ţara noastră, unde, spre deosebire de ultimii cinci ani, în 2023 înregistrăm un declin de două locuri, situându-ne pe locul 50, cu doar 35,84 puncte.

Din analiza indicatorilor utilizaţi, mai reţinem că 27 de state din cele 64 analizate au un PIB anual de peste 20.000 dolari per capita, în timp ce ţara noastră se situează pe locul 11 între cele 24 de state care au un PIB anual per capita sub 20.000 de dolari.

Printre provocările cu care trebuie să se confrunte autorităţile din ţara noastră şi mediul de afaceri în cursul anului 2023, experţii instituţiei citate enumăr luarea unor măsuri economice şi sociale în vederea creşterii rezilienţei în faţa crizelor generate de conflictul din Ucraina, reforme şi investiţii în cercetare-dezvoltare-inovare, luarea unor măsuri economice şi sociale pentru a reduce creşterea ratei inflaţiei şi pentru a genera noi capacităţi de poducţie şi o stabilitate a locurilor de muncă, sprijinirea companiilor pentru continuarea investiţiilor efectuate în vederea creşterii competitivităţii şi necesitatea realizării unui sistem de sănătate şi unui sistem educaţional moderne, de înaltă calitate, care să răspundă cerinţelor societăţii româneşti.

Toate datele de mai sus demonstrează că proiectele finanţate în ultimii ani, cu peste 2,38 miliarde euro, prin intermediul Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, din Programul Operaţional Competitivitate (2014-2020), pentru creşterea competitivităţii companiilor din ţara noastră, încă nu au fost implementate, unele dintre acestea fiind împotmolite în hăţişul birocratic aşa cum arătam ieri că se întâmplă cu accesibilitatea sumelor alocate prin Fondul pentru Tranziţie Justă.

Rămâne de văzut dacă, la finalul actualei perioade finanţare europeană, adică undeva în anul 2027 sau 2028, ţara noastră, după ce va absorbi sumele alocate pentru creşterea competitivităţii companiilor mari, mici şi mijlocii, se va situa pe un loc mai onorabil în clasamentul întocmit anual de World Competitiveness Center.