Economia UE, paradită

Starea Uniunii Europene - raportul anual pe care Ursula von der Leyen, preşedintele Comisiei Europene îl prezintă în faţa deputaţilor europeni -, ediţia 2022, va rămâne în memoria cetăţenilor români ca primul document de acest tip în care nu există niciun rând privind extinderea spaţiului Schengen. Mai mult, pentru a întări că întocmirea acestui raport a fost făcută fără menţionarea spaţiului Schengen, în dezbaterea de ieri din Parlamentul European, deşi a fost întrebată de aproape toţi eurodeputaţii români care au luat cuvântul - Siegfried Mureşan, vicepreşedinte PPE, Rareş Bogdan, Rovana Plumb şi Dacian Cioloş (acesta din urmă a vorbit despre necesitate sprijinirii fermierilor), când va fi primită ţara noastră în spaţiul Schengen pentru că îndeplinim toate condiţiile, Ursula von der Leyen, la secţiunea de răspunsuri, nu a oferit niciun răspuns cu privire la acest lucru.

Drept urmare, Starea Uniunii Europene este intactă, dar România rămâne fără Schengen în ciuda asigurărilor furnizate în urmă cu zece zile de controversatul cancelar german Olaf Scholz.

În ceea ce priveşte documentul prezentat de Ursula von der Leyen în Parlamentul European, în prezenţa Olenei Zelenska, soţia preşedintelui ucrainean Volodimir Zelensky, acesta a fost structurat pe mai multe capitole, dintre care cele mai importante sunt cel referitor la rezolvarea actualei situaţii cauzată de preţurile din energie şi de întreruperea livrărilor de gaz de către Federaţia Rusă, cel referitor la reducerea dependenţei de importurile de materii prime din China, inclusiv de importurile de pământuri rare, şi cel privind susţinerea financiară a IMM-urilor.

Înainte de prezentarea măsurilor privind temele de mai sus, Ursula von der Leyen s-a referit la actualul cadru geostrategic generat de invazia Rusiei în Ucraina.

"Acesta nu este doar războiul Rusiei împotriva Ucrainei, este un război îndreptat împotriva sistemelor noastre energetice, a economiei noastre, a valorilor noastre şi a viitorului nostru. Este războiul autocraţiei împotriva democraţiei. Şi afirm aici în faţa dumneavoastră, cu convingere, că, graţie curajului şi solidarităţii noastre, Putin va fi înfrânt, iar Europa va ieşi învingătoare. Sectorul financiar al Rusiei este în agonie. Am tăiat accesul pe pieţele internaţionale pentru trei sferturi din băncile Rusiei. Aproape o mie de companii internaţionale au părăsit ţara. Producţia de autoturisme a scăzut cu trei sferturi faţă de anul trecut. Aeroflot ţine avioanele la sol pentru că nu mai există piese de schimb. Armata rusă ia cipuri de la maşinile de spălat vase şi de la frigidere pentru a-şi repara echipamentul militar pentru că nu mai are semiconductori. Industria rusă e la pământ. Din cauza acţiunilor Kremlinului, economia Rusiei este acum pe cale să treacă în uitare. Acesta este preţul pentru dâra de moarte şi distrugere lăsată în urmă de războiul lui Putin. Şi vreau să clarific aici un fapt - sancţiunile vor fi menţinute. Este momentul să dăm dovadă de hotărâre, nu să facem compromisuri pentru detensionarea situaţiei".

Preşedintele Comisiei Europene a arătat că UE va continua să acorde sprijin financiar Ucraina şi a menţionat că până acum sprijinul acordat se ridică la peste 19 miliarde euro, fără a pune la socoteală ajutorul militar european dat ţării respective.

• Anularea dependenţei energetice faţă de Rusia - un deziderat pentru UE

Şefa Comisiei de la Bruxelles a arătat că, în domeniul energetic, dependenţa de combustibilii fosili din Rusia are un preţ mult prea mare şi că este nevoie ca Europa să se debaraseze urgent de această dependenţă.

"Am convenit aşadar să constituim stocuri comune. Am ajuns deja la 84%; mai mult decât obiectivul pe care ni l-am fixat. Dar, din păcate, acest lucru nu va fi suficient. Ne-am diversificat sursele de aprovizionare, abandonând Rusia în favoarea unor furnizori fiabili: SUA, Norvegia, Algeria şi alţii. Anul trecut, gazul rusesc reprezenta 40% din importurile noastre de gaze. În prezent, acest procent a scăzut la 9% pentru gazul transportat prin gazoducte. Dar Rusia continuă să manipuleze activ piaţa noastră de energie. Preferă să lase pur şi simplu gazul să ardă mai degrabă decât să îl livreze. Această piaţă nu mai funcţionează. În plus, din cauza crizei climatice, facturile pe care le avem de plătit sunt tot mai mari. Valurile de căldură au făcut să crească cererea de energie electrică. Seceta a dus la închiderea hidrocentralelor şi a centralelor nucleare. Din cauza tuturor acestor factori, preţurile gazelor au crescut de peste 10 ori în comparaţie cu perioada anterioară pandemiei", a spus Ursula von der Leyen.

• Supraimpozitarea companiilor din energie şi decuplarea preţului gazelor de preţul electricităţii - măsurile propuse pentru rezolvarea crizei din energie

Ea a arătat că actual cost ridicat al vieţii a devenit o sursă de anxietate pentru milioane de companii şi familii şi a precizat că este nevoie de un set de măsuri prin care statele membre să îşi diminueze consumul total de energie electrică şi prin care consumatorii casnici şi cei industriali să fie protejaţi de preţurile actuale din piaţa de energie. Printre măsurile menţionate de preşedintele Comisiei Europene se află supraimpozitarea companiilor din energie sau mai bine zis stabilirea unui plafon maxim al profitului.

"Iată de ce propunem un plafon pentru profiturile întreprinderilor care produc energie electrică cu un cost scăzut. Aceste întreprinderi realizează un profit pe care nu l-au anticipat niciodată, la care nici măcar nu au visat. În economia noastră socială de piaţă, să obţii profit e un lucru bun. Însă, în aceste momente, nu este corect să se obţină profituri record extraordinare de pe urma războiului şi pe spatele consumatorilor. Trăim vremuri în care profiturile trebuie împărţite şi direcţionate către cei care au cea mai mare nevoie de ele. Datorită propunerii noastre, vom mobiliza peste 140 miliarde euro către statele membre, cu scopul de a atenua direct impactul acestei situaţii. Şi pentru că traversăm o criză a combustibililor fosili, industria combustibililor fosili are, la rândul său, o datorie specială. Marile companii din sectorul petrolului, gazelor şi cărbunelui înregistrează şi ele profituri uriaşe. Trebuie să contribuie şi ele, prin urmare, în mod echitabil, să plătească o contribuţie de criză. Toate acestea sunt măsuri de urgenţă şi temporare la care lucrăm şi includ aici şi discuţiile pe care le purtăm referitor la plafoanele tarifare", a spus Ursula von der Leyen.

Oficialul european s-a referit şi la necesitatea decuplării preţului gazelor naturale de preţul energiei electrice. Conform preşedintelui CE, în prezent volumul gazelor naturale lichefiate (GNL) este în creştere, dar valoarea de referinţă utilizată pe piaţa gazelor (TTF) nu a fost adaptată. "Iată de ce Comisia va face eforturi pentru a se stabili o valoare de referinţă mai reprezentativă. În acelaşi timp, ştim şi că întreprinderile din sectorul energetic se confruntă cu probleme grave de lichidităţi pe pieţele la termen ale energiei electrice, ceea ce riscă să afecteze funcţionarea sistemului nostru energetic. Vom colabora cu autorităţile de reglementare a pieţei pentru a atenua aceste probleme prin modificarea normelor privind garanţiile reale şi prin luarea de măsuri pentru a limita volatilitatea preţurilor pe piaţa intrazilnică. Iar în octombrie vom aduce modificări cadrului temporar privind ajutoarele de stat pentru a permite furnizarea de garanţii de stat, veghind, totodată, la menţinerea unor condiţii de concurenţă echitabile. Organizarea actuală a pieţei energiei electrice, bazată pe ordinea de merit, nu mai este echitabilă pentru consumatori. Aceştia ar trebui să poată profita de beneficiile care rezultă din utilizarea surselor regenerabile de energie, care au costuri reduse. Prin urmare, trebuie să punem capăt influenţei dominante a gazului asupra preţului energiei electrice. În acest sens, vom realiza o reformă profundă şi cuprinzătoare a pieţei energiei electrice", a arătat Ursula von der Leyen.

• Investiţii de 3 miliarde euro în hidrogen, prin noua bancă înfiinţată de Comisia Europeană

Pe lângă măsurile de mai sus, preşedintele Comisiei Europene a precizat că este nevoie ca Uniunea să continuie programele de investiţii în capacităţi de producţie a energiei din surse regenerabile, verzi, cum ar fi energia eoliană, energia solară şi hidrogenul.

"Hidrogenul poate fi un factor decisiv pentru Europa. Trebuie să trecem de la o piaţă de nişă la o piaţă de masă în materie de hidrogen. Prin intermediul REPowerEU, ne-am dublat obiectivul: dorim să producem în Uniunea Europeană 10 milioane tone de hidrogen din surse regenerabile, în fiecare an de acum până în 2030. Pentru aceasta, trebuie să creăm un facilitator de piaţă pentru hidrogen, prin care să reducem deficitul de investiţii şi să corelăm cererea şi oferta din viitor. Iată de ce pot anunţa astăzi că vom institui o nouă Bancă europeană a hidrogenului. Aceasta va contribui la asigurarea achiziţionării de hidrogen, inclusiv prin utilizarea resurselor Fondului pentru inovare.

Banca va putea investi 3 miliarde euro pentru a contribui la construirea viitoarei pieţe a hidrogenului. Astfel se va construi economia viitorului. Aceasta înseamnă Pactul nostru verde european", a spus Ursula von der Leyen.

Reorientarea Comisiei de la Bruxelles către hidrogen are loc pe fondul secetei din acest an care a cauzat probleme în privinţa funcţionării hidrocentralelor şi centralelor nucleare, din cauza debitului redus al apelor curgătoare din întreaga Uniune Europeană.

Mai mult, în afara programului dedicat hidrogenului, Comisia Europeană va urmări ca din cei 700 miliarde euro ce vor fi plătiţi pentru proiectele realizate pe NextGenerationEU să fie finanţate noi turbine eoliene şi parcuri solare, trenuri de mare viteză şi renovări ce vizează economia de energie.

Dar toate investiţiile, care sunt cofinanţate şi de guvernele statelor membre, duc la o creştere a datoriei publice şi de aceea este nevoie de noi reguli privind politica fiscal-bugetară care să permită efectuarea de investiţii strategice, protejând, în acelaşi timp, sustenabilitatea finanţelor publice.

"Avem nevoie de reguli care să ne ajute să facem faţă provocărilor acestui deceniu. În octombrie, vom prezenta noi idei pentru guvernanţa noastră economică. Dar permiteţi-mi să vă împărtăşesc câteva principii de bază. Statele membre ar trebui să dispună de mai multă flexibilitate în ceea ce priveşte modalităţile de reducere a datoriei. Ar trebui însă să existe mai multă responsabilitate cu privire la realizarea obiectivelor convenite. Ar trebui să existe reguli mai simple, pe care să le poată urma toate statele membre. Ar trebui să se deschidă calea pentru investiţii strategice şi să li se dea pieţelor financiare încrederea de care au nevoie. Haideţi să redescoperim spiritul de la Maastricht, deoarece stabilitatea şi creşterea economică nu pot merge decât mână în mână", a precizat Ursula von der Leyen.

• BE FIT - set unic de norme fiscale pentru IMM-urile din UE

Un alt capitol important din discursul preşedintelui Comisiei Europene despre Starea Uniunii l-a constituit mediul de afaceri, care are nevoie de forţă de muncă dotată cu competenţele potrivite şi de acces la materiile prime de care are nevoie sectorul industrial.

"Competitivitatea noastră viitoare depinde de toate acestea. Trebuie să eliminăm acele obstacolele care stau în continuare în calea micilor noastre întreprinderi. Ele trebuie să se afle în centrul acestei transformări, deoarece reprezintă coloana vertebrală a istoriei îndelungate a Europei în ceea ce priveşte prosperitatea industrială. (...) Acesta este motivul pentru care vom prezenta un pachet de măsuri de ajutor pentru IMM-uri. Va include o propunere privind un set unic de norme fiscale pentru desfăşurarea activităţii economice în Europa, pe care l-am numit BE FIT. Acesta va facilita desfăşurarea activităţii economice în Uniune. Reducerea birocraţiei este sinonimă cu un acces mai bun la dinamismul unei pieţe continentale. De asemenea, vom revizui Directiva privind întârzierea în efectuarea plăţilor - pentru că pur şi simplu nu este corect ca 1 din 4 falimente să se datoreze faptului că facturile nu sunt plătite la timp. Pentru milioane de întreprinderi familiale, acesta va fi un adevărat colac de salvare în vremuri tulburi", a arătat Ursula von der Leyen.

În ceea ce priveşte forţa de muncă, preşedintele Comisiei de la Bruxelles a spus că, deşi rata şomajului este foarte mică în UE - 6% -, numărul posturilor neocupate a atins niveluri record, fie că este vorba de şoferi de camion, de chelneri sau de personal aeroportuar ori de asistenţi medicali, de ingineri sau de informaticieni. De aceea, factorii decizionali ai UE se vor axa pe investiţii în educaţie şi formare continuă, domeniu în care vor colabora cu companiile, deoarece acestea ştiu cel mai bine de ce este nevoie în fiecare sector de activitate.

"În plus, dorim să recrutăm din străinătate specialiştii de care avem nevoie, care să vină în sprijinul companiilor de aici şi să contribuie la creşterea economică din Europa. Un prim pas important este ameliorarea şi accelerarea recunoaşterii calificărilor acestor specialişti în Europa, căci Europa trebuie să devină mai atractivă pentru cei care pot şi îşi doresc să se implice. De aceea propun ca 2023 să fie Anul european al educaţiei şi mai ales al perfecţionării", a spus Ursula von der Leyen.

• Reducerea dependenţei de materiile prime din China - unul din obiectivele prioritare ale Comisiei Europene

Un alt punct sensibil atins în raportul Starea Naţiunii este dependenţa industriei Uniunii Europene de materiile prime şi pământurile rare din China, dependenţă ce ar trebui redusă potrivit Ursulei von der Leyen, preşedintele Comisiei Europene.

"Litiul şi pământurile rare vor deveni în curând mai importante decât petrolul şi gazul. Numai în Europa, cererea de pământuri rare va creşte de cinci ori până în 2030. Iar acesta este un semn bun, pentru că arată în ce ritm avansează Pactul nostru verde european. Problema este că în prezent o singură ţară domină aproape întreaga piaţă. Trebuie să evităm să ajungem din nou într-o stare de dependenţă, cum s-a întâmplat cu petrolul şi cu gazele. În această privinţă, politicii noastre comerciale îi revine un rol important. Încheierea unor noi parteneriate ne ajută nu doar să ne consolidăm economia, ci şi să ne promovăm interesele şi valorile la nivel global. Împreună cu parteneri care împărtăşesc aceeaşi viziune putem asigura respectarea standardelor de muncă şi de mediu şi dincolo de frontierele noastre. Trebuie, mai presus de orice, să ne reînnoim relaţiile cu aceşti parteneri şi cu principalele regiuni aflate în creştere. Din acest motiv intenţionez să propun ratificarea acordurilor cu Chile, Mexic şi Noua Zeelandă. Dăm, de asemenea, un nou impuls negocierilor cu parteneri importanţi, cum ar fi Australia şi India", a spus preşedintele Comisiei Europene.

Ursula von der Leyen s-a referit şi la necesitatea ca prelucrarea metalelor să fie făcută în Uniunea Europeană, aşa cum se fabrică în acest moment bateriile şi cum se vor fabrica cipurile odată cu inaugurarea, în câteva luni, a celei mai mari capacităţi de producţie din Europa în acest domeniu.

"În prezent, China controlează la nivel mondial industria prelucrătoare. Aproape 90% din pământurile rare şi 60% din cantitatea totală de litiu se prelucrează în China. Vom identifica proiecte strategice de-a lungul întregului lanţ de aprovizionare, de la extracţie la rafinare şi de la prelucrare la reciclare. Şi vom constitui rezerve strategice acolo unde aprovizionarea este în pericol. Iată de ce pot anunţa astăzi că vom prezenta o lege europeană privind materiile prime critice", a precizat Ursula von der Leyen, care a menţionat că UE îşi va spori participarea financiară la proiectele importante de interes european comun şi că, pentru acest fapt, va fi creat un nou fond european al suveranităţii.

Referitor la alocările financiare, pentru a se asigura că fondurile europene nu vor fi deturnate de unele regimuri iliberale sau de viitori autocraţi ce ar putea să apară în statele membre, Comisia Europeană se angajează ca bugetul UE să fie protejat prin intermediul mecanismului de condiţionalitate prin care statele membre trebuie să respecte principiile statului de drept şi independenţa justiţiei.