EDIŢIE ANIVERSARĂ / SERGIU OPRESCU: "Statul trebuie să aibă o politică coerentă pentru creşterea pieţei de capital"

Pe parcursul anilor senzaţia a fost că bursa face bine politicienilor ca element cu care să se fotografieze, a spus, ieri, Septimiu Stoica, preşedintele Bursei Române de Mărfuri (BRM) şi fost preşedinte al Bursei de Valori Bucureşti (BVB), în cadrul unei video-conferinţe ocazionate de împlinirea a 25 de ani de la primele tranzacţii de la BVB.

Stoica a precizat: "Întorcându-ne la începuturile fondatoare, există un vers din Blaga care spune că orice început se vrea fecund. Aşa a început şi piaţa românească de valori. În 1995, la deschiderea Bursei de Valori Bucureşti a fost prezent şi preşedintele de la acea dată a ţării, în 1996 a apărut Rasdaq şi din nou a fost prezent preşedintele şi primul ministru. A fost un fel de adeziune inclusiv a factorilor politici. Din păcate, la capitolul acesta, pe parcursul anilor am avut senzaţia că bursa face bine ca fundal, ca element cu care să te fotografiezi. Nu întotdeauna sprijinul a fost pe măsură. Însă promisiunile pe care le făcea piaţa şi perspectivele pe care le avea, în acea perioadă de timp la nivelul Centrului şi Estului Europei, mai ales la nivelul fostelor ţări socialiste, România era văzută ca un viitor performer. Îmi aduc aminte, la zilele de început, că aveam două-trei întâlniri cu investitori străini şi toţi erau interesaţi de creşterea spectaculoasă care se anunţa a acestei pieţe. Această percepţie pozitivă am regăsit-o cu intermitenţe de-a lungul anilor. (...) Era şi o perioadă de consolidare a instituţiilor bursiere din Europa şi bursa română de valori era una dintre cele ţintite de marile conglomerate bursiere din Europa, ceea ce spunea ceva despre perspectivele pe care piaţa de capital românească le promitea şi despre valoarea în sine a instituţiei".

Stoica a povestit cum la mijlocul anilor 1990 a fost în vizită o delegaţie dintr-o piaţă care se anunţa şi ea în creştere la acel moment şi care dorea să înveţe din istoria şi realizările pieţei româneşti.

"Din punct de vedere instituţional noi am reuşit foarte rapid să facem nişte norme competitive şi am pus la locul lor instituţii. Plus că am avut două pieţe cu discipline diferite dar complementare. Ei bine, cei care veniseră să înveţe atunci de la noi cum să construiască o bursă erau reprezentanţii pieţei de valori din Polonia. (...) O caracteristică şi un neajuns al pieţei româneşti de capital după atâţia ani în care am schimbat pe rând şi hainele, şi ipostazele şi pălăriile, este acela că paradoxal este central prea mult, excesiv, pe bursă. Toată lumea aşteaptă de la bursă. Bursa trebuie să aducă emitenţi, să aducă investitorii ş.a.m.d. Eu cred că o piaţă de capital serioasă şi aşa s-a şi născut este generată de eforturile, inspiraţia şi inovaţia intermediarilor, brokerilor. Din păcate şi o spun cu mare regret intermediarii în sine au făcut prea puţin la acest capitol. Dacă e să o judeci pe modelele de piaţă, cei care vând ceva pe piaţa de capital şi respectiv serviciile de intermediere sunt chiar intermediarii. Bursele, ca şi instituţii de tranzacţionare, sunt instituţii suport, sunt infrastructura pieţei. De aceea, dacă vrem acel al doilea scneariu, în care piaţa de capital românească va însemna ceva fundamental în structura acestei ţări şi un mijloc de a recupera, de a arde diferenţele pe care le avem faţă de ţările dezvoltate, ar trebui să avem şi nişte intermediari mai puternici, inovativi, penetranţi. Asta în ciuda faptului că numărul lor a scăzut dramatic. La un moment dat aveam aproape 200 de intermediari şi numărul lor era în creştere. Poate părea exagerat dar reprezenta o încredere în această industrie a intermedierii. Acum numărul a scăzut dramatic pe la 20-30 şi serviciile de intermediere par a fi înglobate în bănci, ceea ce este şi bine dar este şi rău pentru că acolo s-ar putea să nu fie serviciile regină, au alte preocupări băncile", a spus Septimiu Stoica.

La rândul său, Sergiu Oprescu, şeful Alpha Bank şi fost preşedinte al BVB în perioada 2000-2006, a spus că totul trebuie să pornească de la o politică coerentă a statului pentru creşterea pieţei de capital.

"Acelaşi lucru se întâmpla în Polonia, în Ungaria. Nu se întâmpla la noi. Acele discuţii cu politicienii şi dificultatea cu care încercam să explicăm evidenţe... (...) Aceste discuţii sunt din perioada (campaniei) «O piaţă puternică de capital». Puteai să te dai cu capul de masă şi trebuia să explici că de fapt şi de drept bursa de valori are nevoie să fie ajutată când îi merge bine, nu când îi merge rău, când îi merge rău este greu de ajutat orice piaţă de capital. Dar ai nevoie să construieşti, să adaugi, să pui pe ea când bursa de valori este într-un moment de creştere şi de efuziune. Acelea erau momentele în care ne duceam la diverşi politicieni şi încercam să le explicăm că a pune societăţi pe bursa de valori este un lucru care face bine societăţii, economiei în general şi astfel bursa de valori îşi va îndeplini mandatul de intermediere financiară cu care este în mod natural încărcată de către societate şi are nevoie de această materie primă ca să facă acest lucru", a spus Oprescu.

Acesta a mai afirmat că economia românească trebuie să se îndrepte către modelul american unde economia se finanţează din piaţa de capital.

"Trebuie să creştem de la această intermediere financiară făcută 90% prin bănci către o intermediere financiară de tip american, unde intermedierea prin piaţa de capital să fie mai mare decât intermedierea prin piaţa bancară. Ar trebui să ne îndreptăm către această direcţie, de fapt întreaga Uniune Europeană se îndreaptă către această direcţie, dacă vedeţi programele care se pun la punct la nivelul UE de Capital Market Union sunt programe destinate să declanşeze întocmai un astfel de trend la nivel european şi trebuie să o avem şi noi în vedere în România. Dacă nu ne mişcăm rapid, dacă nu reuşim să ne înşurubăm la nivelul societăţii astfel încât societatea să înţeleagă rolul, misiunea, motivaţia din spatele necesităţii să existe o piaţa de capital puternică şi eficientă în România viitorul, pe termen lung bineînţeles, nu arată neapărat bine", a declarat Sergiu Oprescu.

Prezent şi el la conferinţă, Siminel Andrei, preşedinte Rasdaq până în anul 2005, a spus că deşi România câştigă în dezvoltare şi adoptă valori, ţara noastră pierde dramatic din viteză comparativ cu alte pieţe.

"Ne lipseşte ADN-ul acela al inovaţiei, al invenţiei, nu doar la nivelul bursei dar la nivelul sistemelor din România, care să permită dezvoltări spectaculoase. Trăim o altă era şi bursa, cum o văd eu astăzi, este departe de a se adapta lumii în care trăim. Ce ar trebui făcut totuşi? În primul rând avem un moment favorabil acuma, ministrul de finanţe Florin Cîţu a fost apropiat întotdeauna de pieţe, e momentul să se listeze câteva companii mari. Defapt multe companii mari. Pe de altă parte ţara are nevoie de cash şi listările acestea ar putea să aducă cash. În al doilea rând sunt mii, poate zeci de mii de investitori români care ocolesc România şi investesc direct afară. Bursa ar trebui să vadă care e motivaţia, de ce oamenii aceia investesc afară, şi să vadă cum ar putea să aducă în bursă elementele care să-i pe oameni să investească în ţară. Aici bursa are brokerii, o forţă de vânzări teribilă, care poate fi reactivată şi poate să lucreze în acest sens. Interactive Brokers de exemplu nu dispune de o asemenea forţă de vânzări în România", a spus Siminel.

El a mai adăugat că, pentru mulţi, prezenţa în conducerea Bursei a fost doar o modalitate de a face bani pe căi nu tocmai oneste.

"Nu toţi membrii în comitele bursei au acţionat corect faţă de sistem. Efortul meu intens, când am fost în comitele bursei, a fost acela de a stopa această abordare şi a fost o luptă teribilă. O luptă teribilă împotriva celor care aveau un interes să mai câştige nişte bani, să modifice sistemul... şi dispute... şi certuri. O luptă de ani şi ani de zile pentru că am stat în comitetele bursei poate zece ani de zile", a spus Siminel.

De asemenea, Lucian Anghel, preşedintele CA al BVB în perioada 2012-2020, a afirmat că în momentul de faţă avem o platformă, BVB, pentru finanţarea atât a antreprenorilor cât şi a economiei care poate fi folosită şi dezvoltată. Cel mai provocator proiect al BVB a fost upgradarea României la statutul de piaţă emergentă, a opinat fostul preşedinte al bursei.

"Au fost 25 de ani în care s-a construit. Am preluat ştafeta şi am încercat să construim. (...) În 2012 erau vreo 4 ani în care nu se emisese vreo obligaţiune pe bursă - evident 2008 a fost acea criză pe care noi am început să o simţim în 2009, 2010... am avut doi ani, am fost singura ţară din Uniunea Europeană cu doi ani consecutivi de scădere economică, 2009 şi 2010, imediat după 2008. (...) Avem acum o fundaţie solidă pe care se poate construi un zgârie-nor", a spus Anghel.