EDITORIAL De la Rusia, la Uniunea Europeană şi de la Armata Roşie, la GAZPROM

De-a lungul (prea) multor veacuri, ceea ce azi se numeşte România a făcut parte din câteva imperii, cunoscând pe rând sau simultan stăpânirea turcească, leşească, ungurească, austriacă şi rusească. Dintre toate, cea mai nenorocită a fost cea rusească; spun asta pentru că nimic din trecut nu se poate compara cu ravagiile produse de comunismul ateu, adus de ruşi cu tancurile. După 17 ani, încă ne confruntăm zilnic cu sechelele sale şi descoperim că un popor care îşi extermină elitele plăteşte preţul şi are nevoie de mai mult decât o generaţie ca să-şi revină.

Experienţa a fost atât de traumatizantă, încât - pentru a fi siguri că scapă de ruşi - românii au optat ei înşişi pentru un nou imperiu, cel european. Pentru că aceasta este realitatea: am dat buluc în Uniunea Europeană, mânaţi de speranţa că ne va apăra de ruşi şi că vom trăi mai bine. În mai puţin de 15 ani, majoritatea, care urla "noi nu ne vindem ţara!", s-a răzgândit şi s-a hotărât să o "integreze", chiar dacă vor înţelege pe deplin ce înseamnă aceasta doar în anii care vin. Prea puţini dintre noi conştientizează că integrarea în Uniunea Europeană nu se limitează la adoptarea de către parlament a unui set de reguli, consacrate sub denumirea de "aquis comunitar". Acestea trebuie să fie cunoscute şi asumate, adică respectate şi aplicate de toţi cetăţenii. Abia atunci vom avea mai puţină corupţie, mai multă productivitate, o justiţie în care să avem încredere, vom fi mai sănătoşi, adică vom trăi mai bine.

Uniunea Europeană ne-a luat. Dar cum de ne-au lăsat ruşii şi cât de mult ne-au lăsat, sunt două întrebări pe marginea cărora voi face câteva consideraţii, conştient fiind că un răspuns complet nu li se poate da. Un lucru este însă cert: Rusia nu şi-a abandonat interesele legate de România.

Comunismul s-a prăbuşit după ce a pierdut competiţia în plan economic şi devenise evident că persistând în utopie, Rusia îşi va pierde statutul de mare putere. La sfârşitul secolului XX, Rusia a înţeles ceea ce englezii pricepuseră încă de la începuturile lui, şi anume că ocupaţia militară poate să coste mai mult decât aduce. A renunţat la ideologie şi la folosirea armelor pentru a-şi menţine imperiul. A descoperit că GAZPROM poate fi mai periculos decât Armata Roşie, iar costurile sunt înlocuite de venituri. Câştigurile sunt investite şi în străinătate, întotdeauna în industrii de importanţă strategică. Resursele naturale ale ruşilor sunt mai puternice decât armele lor. Preşedintele Băsescu semnalează pe drept cuvânt că securitatea noastră naţională, dar şi a întregii Europe, depinde de independenţa energetică.

Dependenţa României de importurile energetice din Rusia este în creştere continuă, iar GAZPROM este vedeta. Sunt însă şi alţi giganţi economici ruşi în poziţii strategice în economia noastră. LUKOIL deţine o rafinărie importantă (ce se numea PETROTEL) şi o reţea de benzinării. Cea mai performantă industrie românească, cea a metalurgiei aluminiului, compusă din ALUM Tulcea, ALOR Oradea - producătoare de alumină, ALRO - aluminiu, ARTROM - ţevi de aluminiu şi ALPROM - tabla de aluminiu, este astăzi într-o structură integrată sub controlul concernului RUSKII ALUMINII, deşi companiile respective treziseră interesul declarat al celor mai mari din lume: grupurile Pechiney, din Franţa, Alcan-Canada, Alcoa-SUA sau Norsk-Hydro din Norvegia, care au fost practic alungaţi. Holdingul elveţian CONARES, aflat sub controlul unor oameni de afaceri ruşi, deţine Combinatul de Oţeluri Speciale de la Târgovişte şi Combinatul "Industria Sârmei" din Câmpia Turzii. Grupul rus TMK este proprietarul Combinatului Siderurgic Reşiţa. Compania rusească TEMERSO a cumpărat Uzina REPUBLICA, pe care a adus-o în stare de faliment, după ce a dezmembrat-o şi a vândut-o pe bucăţi. UPET din Târgovişte, al doilea producător mondial de echipamente de foraj petrolier, pe vremea lui Ceauşescu, a ajuns în posesia lui URALMASH, componentă a grupului MENATEP.

Foarte interesant este faptul că, cu excepţia PETROTEL, toate aceste mari întreprinderi româneşti au fost vândute ruşilor între 2001 şi 2004, în perioada celui de-al doilea mandat al "emanatului" Ion Iliescu, la nişte preţuri ridicol de mici, de ordinul câtorva milioane de euro. Tot atunci a fost înfiinţată şi prima bancă cu capital rusesc din România: NOVA BANK, la inaugurarea căreia dl Iliescu a fost însoţit de ministrul de externe, Geoană. Între timp, băncii i s-a retras autorizaţia de funcţionare şi a ajuns falimentară. Nu pot să nu mă întreb pentru ce operaţiuni o fi fost înfiinţată...

Mai recent, s-a descoperit că acţionarii din paradise fiscale ai lui ALFA OIL, care tocmai a preluat rafinăria RAFO de la Oneşti, sunt de fapt din Rusia. Într-un articol publicat de revista americană "Forbes" în noiembrie 2004, grupul Alfa este menţionat printre cei care au avut de câştigat de pe urma afacerilor cu Saddam Hussein. De ultimă oră este şi implicarea ruşilor de la Slatina în scandalul de la Ministerul Economiei şi Comerţului. Aceştia intenţionează să participe la finanţarea finalizării unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă, pentru a beneficia de contracte de aprovizionare cu energie electrică pe termen lung, la preţuri scăzute, supradimensionând necesarul şi urmărind, în opinia procurorilor, traficarea excedentelor.

Prin implicare în industria metalurgică, în cea petrolieră, în domeniul financiar şi, mai ales, în cel energetic, Rusia are interese semnificative în economia românească. Le-a dobândit beneficiind de un sprijin politic făţiş, dar şi de o susţinere ocultă, de genul "coloanei a cincea". România pare condamnată să supravieţuiască folosind resursele naturale ale ruşilor şi know how-ul occidentalilor. Într-o economie liberă nu poţi selecta capitalurile după provenienţă, iar majoritatea investiţiilor ruseşti de până acum au fost benefice. Problemele vor apărea atunci când/dacă acestea vor fi subordonate unor interese politice. Depinde de noi să păstrăm linia de echilibru, dar nu vom reuşi până nu vom avea o "armă" cu care să ne apărăm de GAZPROM & Comp.

(Articol preluat din Foaia Transilvană)