Eduard Novak: Sportul are nevoie de o strategie

Autorităţile au ajuns, în sfârşit, la concluzia că alunecarea pe tobogan a sportului autohton trebuie oprită. Deocamdată s-a ajuns la faza de proiecte, dar este şi acesta un pas înainte. Ministrul Sportului, Eduard Novak, consideră că sportul românesc a înregistrat un regres semnificativ şi că a fost nevoie de elaborarea Strategiei Naţionale pentru Sport ca să se ofere stabilitate acestui domeniu. Ministrul a prezentat în mai multe oraşe din ţară trategia pentru sport, care a fost elaborată de Ministerul Sportului, în colaborare cu specialişti ai Universităţii "Babeş-Bolyai" (UBB) din Cluj-Napoca: "Documentul strategic a fost elaborat din mai multe cauze. Cu toţii am observat că sportul românesc are un regres semnificativ. Dacă la Jocurile Olimpice din anul 2000 am obţinut 24 de medalii, la cele din 2020 am obţinut doar 4, fiind un regres de 84%. Acest lucru are nişte cauze şi am dorit ca prin această strategie naţională să încercăm să dăm o stabilitate sportului românesc pentru viitor". Noua strategie se bazează pe trei piloni - sport de masă, sport în şcoală, sport de performanţă -, care toate se leagă şi trebuie să fie într-un pachet complet: "În ceea ce priveşte sportul în şcoală, avem două ore de sport/ săptămână, iar în programa şcolară sunt doar trei sporturi - atletism, gimnastică şi jocuri. Copiii nu mai sunt atraşi de sport în şcoală, iar în loc să îi împrietenim cu sportul, îi îndepărtăm. În Europa sunt 6-8 sporturi în şcoli. Sportul în şcoală nu este dezvoltat, copiii nu fac mişcare şi sunt predispuşi la obezitate. Dorim să intervenim, să ajungem ca în 10 ani, copiii să aibă 3-4 ore de educaţie fizică, plus două activităţi fizice extraşcolare".

Ministrul susţine că prin aplicarea Strategiei Naţionale pentru Sport în următorii 10 ani România va avea o creştere a sportivilor legitimaţi de la 250.000 la 2 milioane: "Noi avem 250.000 de sportivi legitimaţi, în timp ce Suedia are cred 4 milioane. Cu această reformă a descentralizării şi axare a finanţării pe performanţă şi pe număr de legitimaţi vrem să sprijinim cât mai mult sportul privat. Deci eu cred că putem să ajungem la 2 milioane, acesta ar fi un target la finalul celor 10 ani. Dar asta depinde mult de ieşirea din această structură de stat". De asemenea, ministrul a explicat că Strategia Naţională pentru Sport prevede construirea a numeroase baze sportive pentru cele 19 sporturi prioritare. Mai exact câte o bază sportivă în fiecare din cele 42 de reşedinţe de judeţ pentru fiecare din cele 19 sporturi prioritare. Novak a recunoscut însă că obiectivul este unul greu de atins, dar speră ca măcar cele 19 discipline să aibă baze sportive în jumătate din reşedinţele de judeţ la finalul celor 10 ani: "Conceptul final al Strategiei este ca în fiecare reşedinţă de judeţ să existe o bază sportivă pentru sporturile prioritare. Cu siguranţă, pentru 10 ani este extrem de mult (n.r. - de construit), dar dacă reuşim să construim în 10 ani jumătate din aceste baze sportive este foarte bine. Dacă, de exemplu, vorbim de tenis de masă, putem în 10 ani să facem zece săli dedicate, vorbind realistic. Noi acum o să ne apucăm să bugetăm şi să venim cu nişte date concrete în aceste 30 de zile. Iar la finalul dezbaterii publice vom avea şi date concrete cât ne asumăm să construim în 10 ani. Nu avem un buget pentru strategie nici estimativ. Acum începem să lucrăm pe buget, să discutăm cu federaţiile, ele să ne prezinte proiectele lor pe 10 ani şi apoi să avem un buget real pe această perioadă". Întrebat dacă 19 sporturi prioritare nu sunt prea multe, ţinând cont că alte ţări prioritizează între 6 şi 8 discipline, ministrul a răspuns: "Depinde, fiecare ţară are viziunea sa. România e o ţară mare, cu multe posibilităţi, cu multe sporturi. Şi putem să ducem 19 discipline. Sporturile prioritare sunt împărţite în trei categorii, prima sporturile olimpice de tradiţie, a doua categorie sporturi olimpice care nu au încă rezultate, dar care pot ajunge în prima categorie şi ultima sporturi de masă neolimpice". Sporturile individuale prioritare de interes naţional, conform Strategiei Naţionale pentru Sport 2022-2032, vor fi canotaj, judo, tenis de masă, lupte, nataţie şi pentatlon modern, scrimă, ciclism, box, kaiac-canoe, atletism, gimnastică, iar cele de echipă: fotbal, baschet, handbal, rugby, volei, polo, hochei pe gheaţă şi oină.

Eduard Novak susţine că Strategia Naţională pentru Sport are 70 de obiective strategice în sportul în şcoală, sportul de masă şi sportul de performanţă: "Strategia Naţională pentru Sport a trecut de Comitetul interministerial, acolo unde au fost prezenţi şi premierul şi vicepremierul. A fost o discuţie foarte constructivă şi cel mai important e că nu s-a vorbit de buget. S-a vorbit despre concept şi viziune, iar după ce viziunea a fost înţeleasă am început să discutăm că acest lucru trebuie pus într-un buget complet şi asumat politic. Au fost nişte semnale foarte, foarte puternice că într-adevăr obiectivele noastre vor fi sprijinite. Şi cred că cel mai important obiectiv este ca sportul să devină prioritate naţională. Trebuie să recunoaştem toţi că ceea ce s-a întâmplat în ultimii 20 de ani nu este în regulă şi, în acelaşi timp, trebuie să fim conştienţi că noi suntem mult mai valoroşi şi avem un potenţial mult mai mare în sport. Consider că această Strategie Naţională pentru Sport trebuie să reflecte viziunea sportului românesc în următorii 10 ani, să fie un concept asumat politic în primul rând şi securizat... adică indiferent cine va conduce sportul în următorii ani, cine vor fi preşedinţi de federaţii, sau cine va fi ministru... securizarea din punct de vedere al creşterii, al stabilităţii şi al finanţării va fi garantată. Este un document foarte puternic, un document care are tot ce trebuie. Am identificat 70 de obiective strategice care vor ţinti cele trei ţeluri majore ale documentului şi aici vorbim despre sportul în şcoală, sportul de masă şi sportul de performanţă. Deci noi vrem să atingem cu această strategie tot ceea ce înseamnă sport în România. Au fost consultate mai multe federaţii, şi olimpice, şi neolimpice, şi COSR... Cea mai serioasă federaţie din punct de vedere al suportului Strategiei este cea de gimnastică. Ea ne-a prezentat deja o strategie pe 10 ani".

Eduard Novak este convins că prin aplicarea direcţiilor trasate în Strategia Naţională sportul românesc poate obţine uşor 20-30 de medalii olimpice în 10-15 ani. Ministrul speră ca Strategia Naţională pentru Sport să fie adoptată de Guvern până la 1 ianuarie 2023.