EDUCAŢIA FINANCIARĂ, CONDIŢIE A BUNĂSTĂRII ECONOMICE Ţara noastră, ultimul loc în UE cu privire la incluziunea financiară

32,5 % din populaţia ţării noastre este expusă riscului de sărăcie şi excluziune socială, conform datelor Eurostat pentru 2018, ceea ce ne situează pe locul al doilea în topul sărăciei în rândul statelor Uniunii Europene, după Bulgaria.

Din totalul cetăţenilor care nu au cont bancar, adică 42% din populaţia ţării, aproape 60% fac parte din cele mai sărace 40% din gospodării, ceea ce indică o primă legătură între lipsa educaţiei financiare şi nivelul de bunăstare a persoanelor respective.

Florin Dănescu, preşedintele executiv al Asociaţiei Române Băncilor, a afirmat, recent, la seminarul EU-COFILE 2019: "Sursa problemei este lipsa de educaţie financiară. Româ-nia este pe ultimele locuri în lume din punct de vedere al educaţiei financiare, conform unui studiu realizat de Standard & Poors pe indicatorii inflaţie, dobândă, dobânda compusă. Noi avem 22 de puncte din 100, iar Moldova are 34 de puncte şi este peste noi. India, Pakistan şi Burundi sunt peste noi, ceea ce este inadmisibil. De aceea, pentru a reduce nivelul sărăciei şi pentru a avea o creştere a PIB-ului per capita, este neapărată nevoie de creşterea gradului educaţiei financiare în rândul cetăţenilor".

Peste aceste lucruri, în ultimii ani, s-a adăugat un nivel extrem al migraţiei forţei de muncă ce a dus ţara noastră pe locul al 16-lea cu cea mai mare diasporă la nivel înternaţional. Numai în ultimii zece ani, au părăsit România peste 3,4 milioane de cetăţeni, fapt care ne situează pe această decadă, după Siria, care a fost depopulată de războiul civil.

Deşi ne confruntăm cu o acută lipsă a forţei de muncă, 20,6% dintre tinerii din ţara noastră nu erau angajaţi sau nu erau implicaţi, anul trecut, în activităţi educaţionale. Procentul este îngrijorător, deoarece el este cu 2% mai mare faţă de 2017 şi ne arată că unul din cinci tineri nu este implicat în nicio activitate salariată sau educaţională. Cu toate acestea, o parte dintre tinerii respectivi, care nu îşi găsesc loc pe piaţa muncii din ţara noastră, deşi agenţii economici se confruntă cu lipsa forţei de muncă, doresc să emigreze. Unul din patru tineri are în plan să părăsească România în 2019, iar unul din doi vrea să emigreze în următorii cinci ani, ceea ce va duce la o acutizare gravă a lipsei forţei de muncă pe piaţa internă.

"Ne vom confrunta cu o criză acută a forţei de muncă pe termen mediu şi lung, cu impact direct asupra veniturilor, atât a salariilor cât şi pe zona de plată a pensiilor. Sunt necesare măsuri colective pentru a soluţiona această criză. Zona publică şi cea privată ar trebui să discute respectivele măsuri pe zona forţei de muncă din ţara noastră", a declarat, recent, în cadrul seminarului EU-COFILE 2019 de la Sinaia, Gabriela Folcuţ, director executiv al Asociaţiei Române a Băncilor(ARB).

Doamna Folcuţ a precizat că ţara noas-tră, pe lângă fenomenul migraţiei, înregistrează şi un deficit de competenţe, din cauza căruia s-au pierdut numai anul trecut 10 miliarde de euro, iar pentru anul 2019 sunt estimate pierderi de 13 miliarde euro.

Deficitul de competenţe arată un nivel educaţională destul de scăzut şi este reflectat în cei 40% dintre tinerii peste 15 ani, care nu au competenţele necesare pentru citit, matematică şi ştiinţă, procent dublu faţă de media ţărilor membre ale Uniunii Europene. Tot în domeniul educaţional, ţara noastră are una dintre cele mai scăzute rate de participare din Uniunea Europeană la programele de formare continuă. Practic, în ultimii zece ani, numărul participanţilor la acest programe s-a înjumătăţit - de 1,8% în 2008 la numai 0,9% în 2018 - ceea ce arată că foarte puţin dintre cetăţeni dobândesc competenţe noi sau le dezvoltă pe cele pe care le deţin. În privinţa programelor de formare continuă, numai 0,8% din cetăţenii cu vârste cuprinse între 25 şi 64 de ani participă la ele, în timp ce media UE se situează la peste 11%.

Gabriela Folcuţ a mai spus: "Dacă ne referim la educaţia financiară, ca element al bunăstării, doar 22% dintre cetăţenii din ţara noastră sunt alfabetizaţi financiar, ceea ce ne situează pe ultimul loc în Uniunea Europeană. În faţa României se află Bulgaria cu 38% din populaţie alfabetizată financiar, iar Ungaria are 54% din populaţie care deţine cunoştinţele minime necesare în acest domeniu. Pe plan european, în faţa ţării noastre se situează inclusiv Republica Moldova, unde gradul de alfabetizare financiară este de 27%. Acesta este un semnal îngrijorător pentru bunăstarea economică şi de aceea Asociaţia Română a Băncilor solicită instituţiilor publice formarea unui task-force public-privat pentru elaborarea Strategiei de creştere a intermedierii şi a incluziunii financiare care să conducă la creşterea gradului de intermediere financiară, a educaţiei financiare şi a incluziunii financiare din ţara noastră".

Adrian Vasilescu, consultant strategic în cadrul BNR a spus: "Educaţia financiară trebuie să devină subiectul numărul unu, la noi în ţară. Din păcate, în acest domeniu, suntem pe ultimul loc în Europa. Bulgarii ne depăşesc cu 12%. Acest lucru este de neînţeles în condiţiile în care suntem pe locul şapte în Uniunea Europeană ca pondere a populaţiei şi avem o creştere bună a economiei".

În legătură cu aceste aspecte, Mircea Mureşan, director adjunct la Direcţia Muzeu şi Educaţie Financiară din cadrul Băncii Naţionale a României, afirmă că peste 80% din furnizorii de educaţie financiară se adresează elevilor şi studenţilor. Domnia sa consideră că viitoarea strategie de educaţie financiară trebuie să se adreseze tuturor grupurilor de vârstă şi să fie simplă, pentru a fi înţeleasă de toţi cetăţenii.

Viitoarea strategie naţională privind educaţia financiară va fi întocmită pe grupuri ţintă, pentru ca fiecare cetăţean să beneficieze de informaţiile adecvate stării sale economice actuale.

De exemplul conform lui Mihai Curiman, şef serviciu în cadrul Direcţiei Muzeu şi Educaţie Financiară a BNR, în cadrul întrteprinderilor mici şi mijlocii ar putea fi preluat modelui Braziliei. Domnul Curiman susţine că în Brazilia autorităţile au mers pe alfabetizarea financiară a IMM-urilor, por-nind de la considerentul că o creştere a gradului de educaţie a antreprenorilor poate duce la îmbunătăţirea situaţiei financiare a acestor firme, la scăderea riscurilor de neplată a creditelor şi la accesarea unor produse financiare mai adaptate nevoilor agenţilor economici respectivi.