EDUCAŢIE Populaţia şcolară este în creştere

Educaţia se poate mândri, deocamdată, cu un plus cantitativ, chiar dacă din punct de vedere calitativ lucrurile nu sunt conform aşteptărilor. Abandonul rămâne în continuare o problemă, iar învăţământul profesional încă nu se bucură de succesul pe care îl aşteaptă toată lumea. Populaţia şcolară din sistemul naţional de educaţie a fost, în anul şcolar/universitar 2021-2022, 3.495.800 elevi şi studenţi, în creştere cu 1.200 comparativ cu anul şcolar/universitar precedent. Numărul absolvenţilor din anul şcolar/universitar 2020-2021 a fost 476.600 elevi şi studenţi, în scădere cu 7,5% comparativ cu anul şcolar/universitar precedent, arată datele publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS). Rata abandonului a înregistrat în anul şcolar 2020/2021 următoarele valori: 1,7% în învăţământul liceal şi profesional, 1,3% în învăţământul primar, respectiv 1% în învăţământul gimnazial. Raportul mediu dintre populaţia şcolară şi numărul cadrelor didactice a fost 15 elevi/studenţi la un cadru didactic. Femeile reprezintă peste 80% din personalul didactic preuniversitar, mai indică datele INS.

Potrivit INS: "În anul şcolar/universitar 2021-2022, populaţia şcolară din sistemul naţional de educaţie a fost 3.495.800 elevi şi studenţi, în creştere cu 1.200 comparativ cu anul şcolar/universitar precedent. Populaţia şcolară a crescut comparativ cu anul şcolar/universitar precedent în învăţământul antepreşcolar şi preşcolar (+3,3%), respectiv în învăţământul primar şi gimnazial (+1,3%). Numărul absolvenţilor din anul şcolar/universitar 2020-2021 a fost 476.600 elevi şi studenţi, în scădere cu 7,5% comparativ cu anul şcolar/universitar precedent". În anul şcolar/universitar 2021-2022, aproape jumătate din populaţia şcolară s-a regăsit în învăţământul primar şi gimnazial (46,1%), iar circa o treime în învăţământul liceal şi cel antepreşcolar şi preşcolar (17,1%, respectiv 15,4%). Din totalul populaţiei şcolare cuprinsă în sistemul de educaţie, 50,3% au fost elevii şi studenţii de sex feminin şi 72,8% elevii şi studenţii care au studiat în mediul urban. Comparativ cu anul şcolar/universitar precedent, învăţământul primar şi gimnazial, precum şi învăţământul antepreşcolar şi preşcolar sunt nivelurile care au înregistrat creşteri ale populaţiei şcolare (+20.500 elevi, respectiv +17.000 copii).

În învăţământul postliceal au fost înscrişi 89,5 mii elevi, acest nivel educaţional fiind cel mai puţin reprezentat în totalul populaţiei şcolare (2,6%). Învăţământul liceal (-22.800 elevi), învăţământul superior (-6.500 studenţi), precum şi învăţământul profesional (-4.700 elevi) au cunoscut cele mai accentuate diminuări ale numărului de elevi/studenţi înscrişi în anul şcolar 2021-2022 faţă de cel anterior. Populaţia şcolară a fost cuprinsă cu preponderenţă (94,5%) în unităţile şcolare publice. Pe niveluri educaţionale, cea mai semnificativă pondere a elevilor înscrişi în unităţile din învăţământul privat s-a regăsit în învăţământul postliceal (49,5%). Gradul de cuprindere în învăţământ al elevilor din grupa de vârstă 6-10 ani a înregistrat cel mai ridicat procent (89%), comparativ cu cel al celorlalte grupe de vârstă.

În anul universitar 2021-2022 au fost înscrişi în învăţământul superior 554.000 studenţi, din care 55,5% au fost studente. Cele mai atractive specializări (conform clasificării ISCED-F) din învăţământul superior au fost cele din grupa afaceri, administraţie şi drept (24,6% din totalul studenţilor), respectiv inginerie, prelucrare şi construcţii (19,4% din totalul studenţilor). Unităţile/instituţiile de învăţământ care au funcţionat în anul şcolar/universitar 2021-2022 au aparţinut, în principal, nivelurilor de educaţie primar şi gimnazial (57%), liceal (20,8%), respectiv antepreşcolar şi preşcolar (17,4%). În profil teritorial, populaţia şcolară din anul şcolar/universitar 2021-2022 a înregistrat cele mai ridicate valori în regiunile Nord-Est (598.400 persoane), respectiv Bucureşti-Ilfov (532.700 persoane). Distribuţia populaţiei şcolare pe regiuni de dezvoltare şi niveluri educaţionale faţă de totalul fiecărei regiuni, arată că cea mai ridicată pondere s-a înregistrat în învăţământul primar şi gimnazial din regiunea Sud-Muntenia (54,7%). La polul opus, cele mai scăzute ponderi s-au înregistrat în învăţământul postliceal din regiunile Centru şi Bucureşti-Ilfov (câte 1,9% fiecare). În învăţământul superior ponderea numărului de studenţi înscrişi faţă de totalul fiecărei regiuni a fost preponderentă în regiunea Bucureşti-Ilfov (33,1%). În anul şcolar/universitar 2021-2022, personalul didactic din cadrul sistemului educaţional a însumat 237.900 persoane. Astfel, raportul mediu dintre populaţia şcolară şi numărul cadrelor didactice a fost 15 elevi/studenţi la un cadru didactic. Ponderea personalului didactic de sex feminin era majoritară, atât la nivelul sistemului educaţional preuniversitar (82,4%), cât şi pe nivelurile de educaţie: antepreşcolar şi preşcolar (99,7%), primar şi gimnazial (81,5%), postliceal (79,1%), liceal (72,7%) şi profesional (66,9%). Absolvenţii anului şcolar/universitar 2020-2021 În anul şcolar/universitar 2020-2021 au absolvit 476.600 elevi şi studenţi aparţinând nivelurilor educaţionale: gimnazial, liceal, profesional, postliceal, respectiv superior (licenţă, master şi doctorat, cursuri postuniversitare şi programe postdoctorale de cercetare avansată). Preponderente au fost absolventele, în număr de 251,1 mii, reprezentând 52,7%. Din totalul absolvenţilor, 85,1% au finalizat un nivel educaţional în mediul urban, restul în mediul rural. La sfârşitul anului şcolar 2020-2021 au absolvit învăţământul gimnazial 143.000 elevi, cei mai mulţi dintre aceştia înregistrându-se în regiunea Nord-Est (19,4%). Ponderea băieţilor (52,3%) o devansează pe cea a fetelor, cu 4,6 puncte procentuale.

În mediul urban, absolvenţii de gimnaziu au reprezentat 59,5% din totalul absolvenţilor din acest nivel. În profil teritorial, regiunile Nord-Est şi Sud-Muntenia au înregistrat ponderi mai mari ale absolvenţilor din mediul rural (52,6%, respectiv 52,1%). În învăţământul liceal, la sfârşitul anului şcolar 2020-2021 au absolvit 144.200 elevi, mai puţin cu 2,6% comparativ cu anul şcolar anterior. Majoritatea absolvenţilor de liceu au urmat cursurile învăţământului cu frecvenţă (87,3%).

Situaţia absolvenţilor din învăţământul liceal a evidenţiat că circa jumătate au frecventat cursurile filierei teoretice (52,7% din totalul absolvenţilor), 38,7% pe cele din filiera tehnologică, iar 8,6% au urmat cursurile liceelor din filiera vocaţională La examenul de bacalaureat s-au prezentat 134.800 absolvenţi, din care 117.100 proveniţi din promoţia anului 2021 (86,9%). Au fost declarate reuşite 97,1 mii persoane (72%), din care 91.100 persoane (77,8%) din promoţia anului 2021. În învăţământul profesional au absolvit 24.700 elevi, din care 97,2% au urmat cursurile unităţilor de învăţământ aparţinând sectorului public. În învăţământul postliceal au absolvit 33.200 elevi, din care 58,8% au urmat cursurile unităţilor de învăţământ aparţinând sectorului public. În învăţământul superior, numărul absolvenţilor cu diplomă a fost 131.500 studenţi. Studentele au reprezentat 59,3% din numărul totalul al absolvenţilor cu diplomă. Absolvenţii cu diplomă ai învăţământului superior au provenit cu preponderenţă din facultăţile cu profil afaceri, administraţie şi drept (26,9%), inginerie, prelucrare şi construcţii (17,7%), respectiv sănătate şi asistenţă socială (11,2%). Rata abandonului a înregistrat în anul şcolar 2020/2021 următoarele valori: 1,7% în învăţământul liceal şi profesional, 1,3% în învăţământul primar, respectiv 1% în învăţământul gimnazial. În anul 2019, resursele financiare necesare procesului de învăţământ, alocate pentru funcţionarea unităţilor/instituţiilor de învăţământ cuprinse în sistemul naţional de educaţie au fost asigurate în cea mai mare măsură (96,7%) din fonduri publice (de la bugetul de stat şi din bugetele locale), restul fiind din alte surse proprii unităţilor/instituţiilor de învăţământ, dar şi din veniturile gospodăriilor. Pe tipuri de cheltuieli ale instituţiilor publice şi private, ponderea majoritară în totalul cheltuielilor de educaţie a fost deţinută de cheltuielile curente (93,7%), diferenţa fiind reprezentată de cheltuielile de capital (6,3%).