EFECTUL BAIL-IN Bombă rudimentară în faţa băncii "Etruria" din Italia

O echipă de carabinieri a detonat, ieri, un dispozitiv exploziv rudimentar lăsat în faţa unei sucursale "Banca Etruria" din suburbia Perugia a Ponte San Giovanni.

Bomba a fost confecţionată dintr-un plic ce conţinea baterii, îngrăşăminte şi cuie ruginite, conform presei internaţionale.

"Banca Etruria" este una dintre cele patru instituţii creditoare mici care au fost salvate de acţionari şi creditori anul trecut ("Banca delle Marche", "Banca Popolare dell'Etruria e del Lazio", "Cassa di Risparmio di Ferrara", "Cassa di Risparmio della Provincia di Chieti").

Unul dintre clienţii "Etruria", pensionar, s-a sinucis după ce economiile sale de o viaţă, investite în produse ale băncii, s-au spulberat, fiind folosite pentru salvarea acesteia.

Acum, "Banca Etruria" are un nou management şi a scăpat de activele toxice.

"Suntem o bancă nouă. Suntem o bancă solidă. Nu mai avem credite neperformante, ceea ce înseamnă linişte deplină", declară Roberto Bertola, noul director executiv al instituţiei creditoare.

Însă, această situaţie nu reprezintă consolare pentru clienţii care şi-au pierdut economiile. Cazul disperat mai sus amintit nu a fost singular. Spre exemplu, pensionarul Floriano Fontani, în vârstă de 70 de ani, şi soţia sa Rosa Paperini, de 66 de ani, au pierdut 20.000 de euro investiţi în bonduri convertibile emise de "Banca Etruria" în 2011.

Datoria a fost transformată în mod automat în acţiuni un an mai târziu, când banca a avut nevoie de capital, iar titlurile nu au nicio valoare acum. Paperini se simte trădată de banca a cărei clientă a fost vreme de 50 de ani.

În 2013, "Banca Etruria" a lansat o majorare de capital de 100 milioane de euro şi a vândut obligaţiuni subordonate de 107 milioane de euro chiar în timp ce Banca Italiei îi analiza conturile (în perioada martie-septembrie).

Într-o scrisoare confidenţială adresată board-ului băncii după inspecţie, guvernatorul Băncii Italiei, Ignazio Visco, afirma că banca centrală descoperise deja nereguli cu creditele acordate de "Banca Etruria" în 2002 şi că managementul acesteia a ignorat în mod repetat cererile privind rezolvarea problemelor.

Tot în 2013, în iunie, autoritatea de supraveghere a pieţei de capital din Italia, Consob, a aprobat o anexă de 35 de pagini la prospectul obligaţiunilor emis de "Banca Etruria", care avertiza cu privire la deteriorarea în continuare a situaţiei băncii.

În decembrie 2013, Consob a aprobat o a doua anexă, de 48 de pagini, la prospect, care avertiza cu privire la riscurile adiţionale. În ambele cazuri, clienţii care achiziţionaseră deja obligaţiunile aveau două zile la dispoziţie să se retragă. Dar, mai mulţi clienţi intervievaţi de Reuters au declarat că nu au avut cunoştinţă de această opţiune.

Băncile italiene apelează la investitorii retail locali, cărora le vinde obligaţiuni. În 2012, gospodăriile italiene deţineau astfel de titluri în valoare de peste 370 miliarde de euro, potrivit datelor băncii centrale italiene.

În noiembrie 2015, valoarea obligaţiunilor s-a prăbuşit peste noapte. Opoziţia l-a acuzat, atunci, pe premierul italian Matteo Renzi şi partidul său democrat, dar şi autorităţile de reglementare că nu au oferit protecţie celor 12.500 de deponenţi care, în timp, au achiziţionat obligaţiuni subordonate de 430 milioane de euro.

Renzi spunea că este posibil ca unele obligaţiuni să fi fost vândute abuziv, astfel că a creat un fond de despăgubiri de 100 milioane de euro.