Efortul de reducere a emisiilor poluante va fi distribuit între statele membre UE în funcţie de PIB

Ponderea efortului de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) asumat la nivel Uniunii Europene urmează să fie distribuită, la nivelul statelor membre, în funcţie de Produsul Intern Brut pe cap de locuitor, acesta fiind criteriul esenţial de distribuţie, a anunţat sâmbătă ministrul Mediului, Attila Korodi, într-un comunicat remis Agerpres.

Aceasta este una dintre deciziile adoptate la Consiliul European pe pachetul Energie-Mediu care s-a desfăşurat joi şi vineri la Bruxelles.

În ceea ce priveşte sectorul industriei mari şi al energiei, România va putea acorda în continuare un anumit număr de certificate gratuite pentru sectorul energetic, destinat investiţiilor de modernizare a acestuia, iar din întregul pachet de certificate (drepturi de) emisii alocate de UE statelor membre, 10% va merge către statele membre cu un PIB pe cap de locuitor mai mic de 90% din media europeană.

"Este foarte adevărat că ţinta de reducere a emisiilor GES (40%), care, practic, s-a dublat faţă de cea stabilită până în anul 2020, este una ambiţioasă şi dificilă. În acelaşi timp, trebuie să evidenţiem flexibilităţile pe care le-a negociat şi le-a obţinut România. Astfel, ponderea efortului de reducere a emisiilor asumat la nivel UE urmează să fie distribuită, la nivelul statelor membre, în funcţie de contextul naţional al fiecărui stat. Aici am reuşit să susţinem drept criteriu esenţial de distribuţie Produsul Intern Brut/capita, atât pentru ţinta ETS (sectoarele energiei şi industriei mari, reglate prin mecanismul de piaţă EU-ETS), cât şi pentru restul sectoarelor (transport, agricultură, construcţii, urban etc.)", a explicat ministrul Mediului.

În acelaşi timp, la solicitarea a nouă state membre, printre care şi România, Uniunea Europeană va crea un Fond de certificate destinat îmbunătăţirii eficienţei energetice şi modernizării sectorului energetic, ce poate fi accesat doar de statele cu un PIB pe cap de locuitor mai mic de 60% din media europeană.

"Toate aceste rezultate importante ale negocierilor noastre vor sprijini România în eforturile de modernizare a sectorului energetic şi a celui industrial. Sunt eforturi costisitoare, fără îndoială, mai ales pentru o ţară ce are de recuperat decalaje de dezvoltare semnificative. Însă aceste flexibilităţi ne permit să investim în dezvoltare fără a ne ruina competitivitatea şi să diminuăm presiunea asupra consumatorilor români, inclusiv a cetăţenilor", a precizat Korodi.

Şefii de stat şi de guverne din Uniunea Europeană au convenit ca, până în anul 2030, emisiile de gaze cu efect de seră la nivelul UE să fie reduse cu 40% faţă de nivelul anului 1990. În plus, Statele Membre au decis creşterea ponderii energiilor regenerabile la 27% din consumul total de energie, la nivel UE, precum şi o ţintă indicativă de reducere a pierderilor de energie cu acelaşi procent de 27%.

"Reuniunea liderilor UE defineşte prin obiective concrete, agreate de toate cele 28 de State Membre, viziunea asupra viitorului comunităţii europene, pentru decada 2021-2030. Vorbim despre ţinte ambiţioase, asumate de liderii europeni pentru Cadrul 2030 Energie şi Climă care, după momentul Bruxelles, poziţionează fără echivoc Uniunea Europeană ca un exemplu global în ceea ce priveşte asumarea răspunderii şi semnalul ferm asupra nevoii de acţiune în lupta împotriva schimbărilor climatice. În acelaşi timp, consensul Statelor Membre asupra acestor ţinte reprezintă un semnal puternic de solidaritate, dar şi de ambiţie globală dat puterilor lumii, în contextul reuniunii mondiale de la Paris din 2015, care îşi propune să agreeze noul acord global în domeniul schimbărilor climatice", a arătat Attila Korodi.