EFORTURI DE STIMULARE A CREDITĂRII Dobânzi mai mici pentru clienţii bun-platnici

Practicarea de dobânzi mai mici în cazul împrumuturilor acordate clienţilor care fac dovada unei plăţi fără întârziere a ratelor reprezintă una dintre cele mai noi metode prin care băncile încearcă să repornească creditarea în rândul persoanelor fizice.

Pe segmentul de companii, poziţia instituţiilor de credit diferă puternic, de cea a clienţilor, actuali sau potenţiali în ceea ce priveşte acordarea de finanţare. Dacă cei din urmă se plâng că băncile refuză să le acorde credite, acestea arată cu degetul către lipsa proiectelor eligibile.

O situaţie similară întâlnim şi în cazul creditării persoanelor fizice, unde băncile încearcă să îşi crească în mod prudent portofoliile, în condiţiile în care rata creditelor neperformante la nivelul sistemului depăşea 20%, la jumătatea anului, iar în cazul unora dintre instituţiile de credit se situa în jurul a 30% din valoarea totală a împrumuturilor acordate. Ca să reducă acest nivel, băncile fie recurg la vânzarea de portofolii de împrumuturi negarantate către companii specializate în recuperarea de creanţe, care au o marjă de negociere cu clienţii mai mare decât acestea, fie încearcă restructurarea portofoliilor în cadrul unor departamente interne.

Prudenţă manifestă şi potenţialii clienţi, marcaţi de gradul ridicat de îndatorare care există la nivelul populaţiei. Din aproximativ 5,5 milioane persoane care au credite bancare, aproape un milion sunt înregistraţi ca debitori neperformanţi la Biroul de Credit, potrivit datelor oficiale. Comportamentul persoanelor care solicită credite s-a modificat de la declanşarea crizei, costul produsului de finanţare devenind un criteriu mai important decât rapiditatea cu care aceştia pot să acceseze suma dorită, ne declara, la începutul anului, Anca Bidian, directorul general al brokerului de credite Kiwi Finance.

Un al treilea factor care frânează creditarea persoanelor fizice îl reprezintă limitarea din 2012, de către Banca Naţională a României (BNR), a perioadei maxime pentru care se pot acorda creditele de nevoi personale, de la zece ani la cinci ani. Regulamentul Băncii Centrale, implementat începând cu anul trecut, a dus aproape la dispariţia creditelor de consum garantate cu ipotecă, la care mulţi clienţi apelau pentru consolidarea mai multor datorii.

Un efort de stimulare a creditării a venit, la începutul lunii, din partea BNR, care a redus rata dobânzii de politică monetară de la 5% pe an la 4,5% pe an, prima tăiere de 0,5 puncte procentuale în mai mult de un an. Guvernatorul Băncii Centrale, Mugur Isărescu, declara, atunci, că speră ca reducerea dobânzii cheie să se vadă în piaţă încă de luna următoare. Unii analişti s-au arătat sceptici faţă de eficienţa acestei măsuri, iar până în prezent băncile au diminuat dobânzile doar la depozite, nu şi la credite.

În acest context, unele instituţii de credit încearcă să atragă populaţia către oferta lor de finanţare de o manieră care să nu pună presiune suplimentară pe calitatea portofoliilor de împrumuturi.

Modul în care au ales să facă acest lucru constă în acordarea de beneficii persoanelor care au dovedit un comportament disciplinat de plată.

Astfel, OTP Bank a lansat un credit de nevoi personale pentru care costul cu dobânda în fiecare a douăsprezecea lună de contract este zero, cu condiţia ca respectivul client să nu fi înregistrat restanţe în precedentele unsprezece luni.

O abordare similară are şi Piraeus Bank, care se angajează să îşi reducă marja de dobândă cu 0,5% pentru fiecare an în care clienţii care solicită un credit de nevoi personale până la finele acestei luni îşi plătesc ratele fără întârziere, ceea ar urma să genereze o reducere de până la 2% a costului creditului.

În schimb, Bancpost a decis ca marja sa pentru creditele de nevoi personale cu ipotecă să varieze în funcţie de profilul clientului şi de istoricul de creditare al acestuia din Biroul de Credit. Marja are un nivel minim de 3,6%, pentru împrumuturile în lei, respectiv de 6,15% pentru cele în euro, şi creşte în funcţie de gradul de indisciplină de plată al fiecărui client.

Rămâne de văzut în ce măsură astfel de produse se vor dovedi atrăgătoare pentru clienţi, însă par să fie un pas în direcţia creşterii gradului de inovare din sistemul bancar autohton, despre care unele voci au afirmat că tinde către zero.