EMMANUEL MACRON: "Lucrăm la un parteneriat ambiţios de susţinere a Forţelor Navale Române"

Actualizare Vasile Dîncu, ministrul Apărării Naţionale a precizat, într-o postare pe pagina oficială de Facebook, că a semnat o scrisoare de intenţie cu omologul său francez, Sebastien Lecornu.

"În prezenţa prim-ministrului Nicolae Ionel Ciucă, am semnat împreună cu omologul francez o scrisoare de intenţie privind cooperarea celor două ministere ale apărării în domeniul înzestrării Forţelor Navale Române cu echipamente navale de ultimă generaţie, necesare îndeplinirii misiunilor la Marea Neagră", a scris Vasile Dîncu.

Agenda discuţiilor dintre cei doi miniştri ai apărării a fost focusată pe cooperarea bilaterală dintre ţările noastre, dar şi în cadrul NATO şi UE, pe noul Concept Strategic al NATO şi deciziile importante care urmează să fie luate în perioada următoare, în cadrul Summit-ul NATO de la Madrid şi pe situaţia de securitate regională în contextul războiului din Ucraina.

---

Autorităţile de la Bucureşti şi Paris lucrează la un document menit să consolideze parteneriatul româno-francez în plan politic şi militar, a declarat, ieri, la baza aeriană Mihail Kogălniceanu, Emmanuel Macron, preşedintele Franţei, cu prilejul vizitei oficiale efectuată în ţara noastră.

"România nu este pentru Franţa o ţară ca oricare alta. Alianţa dintre ţările noastre se bazează pe o prietenie de două secole şi România a putut, în faţa crizelor care i-au pus în pericol securitatea naţională, să conteze pe fraternitatea Franţei şi sunt mândru că astăzi putem să continuăm această tradiţie istorică. Pentru a merge mai departe, dorim să continuăm, să avansăm. Pentru început, pe plan bilateral. Lucrăm, la solicitarea autorităţilor române, la un parteneriat ambiţios de susţinere a Forţelor Navale Române. Guvernele, miniştrii prezenţi aici s-au întâlnit pentru elaborarea unui document cadru pe plan politic şi militar, care va consolida acest parteneriat", a declarat Emmanuel Macron.

Preşedintele francez a precizat că vizita sa are loc "într-un context foarte grav, al războiului de agresiune dus de Rusia împotriva Ucrainei" şi a spus că militarii francezi vor contribui la asigurarea securităţii României în noul context geopolitic şi strategic de pe Flancul Estic al NATO.

"Mulţumesc României că a acceptat ca Franţa să fie naţiune-cadru pentru coordonarea grupului de luptă înfiinţat pe teritoriul ţării sale. Este un semnal de încredere, o reflexie a parteneriatului nostru strategic. (...) Mulţumesc forţelor armate franceze care şi-au dislocat aici o parte din trupe, ceea ce este un semn al credibilităţii armatei noastre în cadrul NATO, mai ales că venim în susţinerea unei ţări prietene care se simte ameninţată. (...) Dispozitivul actual va lua amploare, îşi va spori capacităţile, Summitul NATO de la Madrid urmând să confirme aceste ambiţii menite să contribuie la îndepărtarea oricărei ameninţări sau agresiuni pe Flancul Estic al Alianţei", a spus Emmanuel Macron.

La rândul său, preşedintele Klaus Iohannis a arătat că, pe crizei generate de agresiunea militară a Federaţiei Ruse în Ucraina, cooperarea dintre România şi Franţa a crescut în domeniul securităţii şi că doreşte ca la Summitul de la Madrid să fie opraţionalizat grupul de luptă NATO din ţara noastră aflat sub conducerea Franţei.

"Am discutat, cu prioritate, despre necesitatea consolidării posturii de descurajare şi apărare pe Flancul Estic, mai ales, sigur, la Marea Neagră, despre noul Concept Strategic, despre susţinerea partenerilor Alianţei şi perspectivele aderării Suediei şi Finlandei. (...) Am abordat şi tema securităţii energetice, inclusiv din perspectiva evoluţiilor din Ucraina şi a deciziilor strategice ale Uniunii Europene de eliminare a dependenţelor noastre de Federaţia Rusă. Am subliniat că România este pregătită să-şi asume un rol activ în atingerea obiectivelor strategice ale Uniunii şi va depune toate eforturile pentru a asigura rezilienţa sectorului energetic pe termen lung. Am avut o discuţie cuprinzătoare cu Preşedintele Macron şi cu privire la perspectivele extinderii spaţiului Schengen şi am explicat aşteptarea legitimă a României cu privire la aderare. Am subliniat că extinderea spaţiului Schengen va contribui la consolidarea securităţii şi a rezilienţei Uniunii în ansamblul său şi la întărirea competitivităţii Pieţei Unice, în beneficiul cetăţenilor europeni. Am exprimat încrederea că vom putea conta pe sprijinul Franţei pentru deblocarea procesului de aderare a ţării noastre la Schengen", a mai spus preşedintele Klaus Iohannis.

• Securitatea alimentară - o ameninţare prin prisma blocadei impuse de Rusia porturilor ucrainene la Marea Neagră

Cei doi şefi de stat au vorbit şi despre necesitatea deblocării activităţii în porturile ucrainene la Marea Neagră, deblocare pe care o pot decide doar autorităţile de la Kremlin.

"O altă temă de interes comun prioritar pentru România şi Franţa, pe care am abordat-o în cadrul discuţiilor, a fost asigurarea securităţii alimentare la nivel global, care este profund afectată de blocada impusă abuziv de Rusia porturilor ucrainene, ceea ce împiedică cerealele din această ţară să ajungă în multe state din diverse regiuni ale lumii. România depune eforturi susţinute, multidimensionale, în sprijinul Ucrainei, prin oferirea de rute pentru exportul de cereale, inclusiv prin Portul Constanţa de la Marea Neagră şi prin porturile româneşti de la Dunăre. Autorităţile noastre caută soluţii integrate pentru a face acest tranzit cât mai eficient, inclusiv cu sprijinul partenerilor noştri externi", a spus preşedintele Klaus Iohannis.

Domnia sa a menţionat că în acest moment ţara noastră se confruntă cu "o provocare logistică de o amploare epică".

"România este hotărâtă să joace un rol pozitiv în soluţionarea acestei chestiuni şi, pentru a găsi cele mai bune soluţii logistice, practice, deja premierul Ciucă a constituit un comitet interministerial şi se lucrează intens la găsirea unor soluţii. Trebuie să vedem prima dată unde ne aflăm. Aceste trasee logistice, această întreagă logistică de transport de capacitate mare în momentul acesta nu există. Noi suntem în situaţia să dezvoltăm, nu chiar de la zero, dar de la un nivel destul de redus la un nivel foarte înalt capacităţile de transport. Pentru asta este nevoie să punem în practică rapid anumite proiecte de infrastructură. De exemplu, să aducem o linie de gabarit mare până într-un port, probabil în zona Galaţi. Este nevoie de a înlesni procedurile pe Dunăre, transportul cu barje pe Dunăre şi aşa mai departe. Este nevoie de a creşte semnificativ capacitatea Portului Constanţa pentru a transborda cantităţi importante de cereale, şi multe, multe alte lucruri. Acum, în momentul în care vorbim, deja România joacă un rol semnificativ. Am transportat sute de mii de tone de grâu din Ucraina spre Constanţa şi de acolo spre pieţele lumii, dar, evident, este nevoie de o creştere semnificativă a acestei capacităţi şi suntem, împreună cu partenerii, dispuşi şi interesaţi să dezvoltăm rapid aceste căi", a precizat Klaus Iohannis.

Referitor la această problemă, preşedintele Emmanuel Macron a spus că Franţa va continua eforturile pentru asigurarea independenţei energetice a tuturor statelor membre ale Uniunii Europene, pentru a construi un sistem de apărare comun şi pentru a îmbunătăţi siguranţa alimentară nu doar a europenilor, ci a întregii lumi, dar pentru realizarea acestor lucruri este nevoie de negocieri, inclusiv cu Federaţia Rusă.

"Dorim să construim pacea, ceea ce înseamnă că, la un moment dat, ostilităţile armate (n.red. - între Federaţia Rusă şi Ucraina) trebuie să înceteze şi să se reia negocierile, deoarece facem parte din acelaşi continent, geografia este aceeaşi, iar Rusia va rămâne acolo unde este. Rusia este o putere de temut şi nu ne dorim un război cu poporul rus; nu dorim să îl nimicim. (...) De aceea, preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, va trebui să negocieze la un moment dat cu Rusia şi noi, europenii, vom fi prezenti la masa dialogului, aducând garanţiile de securitate care ţin de resortul nostru. Niciun discurs excesiv nu trebuie să ne umbrească viitorul. (...) Din punct de vedere politic şi logistic, consider că suntem într-o situaţie de convergenţă pentru a avea discuţii noi cu Ucraina, pentru continuarea efortului de echipare, a efortului financiar şi pentru asigurarea exportului de cereale", a spus Emmanuel Macron.

Preşedintele Franţei a arătat că este nevoie să fie transmis un mesaj politic de susţinere atât a Ucrainei, cât şi a Moldovei, în cazul ţării de peste Prut fiind vorba despre un stat destabilizat de mişcări separatiste şi de numărul mare de refugiaţi ucraineni aflaţi pe teritoriul său.

"La porţile Uniunii Europene avem o situaţie geopolitică inedită care justifică noi discuţii aprofundate pentru a înregistra noi progrese. (...)

Rusia este ţară agresoare şi duce un război de agresiune împotriva Ucrainei. Dificultatea la ora actuală este că, deşi denunţăm această situaţie, deşi sancţionăm Rusia şi susţinem Ucraina, trebuie să fim lucrizi să constatăm că nu ne lansăm, nu suntem în război cu Federaţia Rusă", a precizat Emmanuel Macron.

• Statutul de ţări candidate la aderarea la UE pentru Moldova, Ucraina şi Georgia va fi stabilit la finalul lunii iunie de Consiliul European

Klaus Iohannis şi omologul său, Emmanuel Macron, au discutat şi despre cererile de aderare la Uniunea Europeană depuse de Ucraina, Moldova şi Georgia, o decizie privind acordarea statutului de ţări candidate urmând a fi luată de liderii europeni în cadrul şedinţei Consiliului European care va avea loc la finalul acestei luni.

"În legătură cu recentele cereri de aderare la Uniunea Europeană ale Ucrainei, Republicii Moldova şi Georgiei, am subliniat sprijinul nostru puternic pentru integrarea europeană a acestor state. În viziunea României, cei trei aspiranţi trebuie să beneficieze de cadrul optim de derulare a proceselor de reformă şi de o abordare unitară, în conformitate cu propriile merite şi cu progresele înregistrate în procesele de reformă. Am susţinut importanţa unui semnal politic clar privind hotărârea Uniunii Europene de a se angaja cu partenerii pe un traseu ambiţios pro-european, care să fie adoptat la Consiliul European din această lună, din iunie. (...) În ce priveşte solicitarea de aderare a Ucrainei, a Moldovei şi a Georgiei, această chestiune a fost discutată în repetate rânduri şi este de aşteptat ca până la sfârşitul acestei luni să avem o decizie. Comisia lucrează pe această speţă, preşedinţia franceză a Consiliului Uniunii Europene este extrem de implicată şi, după părerea mea, sunt şanse să finalizăm discuţia la sfârşitul lui iunie în Consiliul European. Eu nu pot să vorbesc decât în numele meu şi al României, am spus-o şi o voi repeta: după părerea mea, statutul de candidat trebuie acordat cât se poate de repede. Este o soluţie care ar fi corectă moral, o soluţie care ar fi corectă economic şi este o soluţie care ar fi corectă din punct de vedere securitar. Vom încerca - preşedintele Macron şi cu mine am discutat in extenso astăzi această speţă -să găsim o soluţie care este fezabilă şi sustenabilă", a spus preşedintele Klaus Iohannis.

Preşedintele Emmanuel Macron a spus că cele trei state au nevoie de susţinerea europeană - un semnal în acest sens fiind vizita pe care şeful statului francez a efectuat-o ieri la Chişinău - dar că, în privinţa deciziei privind statutul de ţări candidate, ar trebui să fie luată în considerare, în actualul context geopolitic şi strategic de pe Flancul Estic al NATO, şi situaţia Balcanilor de Vest şi să fie deschise negocierile de aderare la Uniunea Europeană şi cu Albania şi Macedonia de Nord.