Energia, serviciile bancare şi transporturile sunt printre sectoarele de activitate cu probleme privind standardele concurenţiale, conform Raportului pe acest an, lansat, ieri, de Conciliul Concurenţei.
Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei, a spus că raportul pe anul 2018 privind mediul concurenţial are drept scop punerea anumitor subiecte pe agenda publică. Din punctulul de vedere al Consilului Concurenţei, un management macroeconomic bun te ajută să proiectezi un potenţial de creştere, dar nu îţi oferă şi garanţia că îl vei realiza.
Preşedintele Consiliului Concurenţei a precizat că există domenii unde concurenţa se află la standardele dorite. Domnia sa a dat exemplu comerţul online care, datorită folosirii noilor tehnologii, a crescut semnificativ în ultimii ani. Concurenţa în domeniul telefoniei mobile este una care se încadrează standardelor, conform datelor din raport, ţara noastră având cele mai mici preţuri şi cele mai bune standarde de comunicare din Uniunea Europeană. Acest lucru este datorat existenţei celor patru operatori de telefonie mobilă, care în jocul concurenţei, au ţinut preţurile cât mai scăzute.
O zonă în care standardele concurenţiale nu sunt respectate în totalitate este aceea privind serviciile financiare. Bogdan Chiriţoiu a precizat: "Deşi avem 30 de bănci pe piaţa internă, suntem mai scumpi faţă de zona euro în privinţa dobânzilor şi comisioanelor aplicate. O problemă foarte mare privind costurile suplimentare aplicate clienţilor se află în zona refinanţării creditelor. Nu există în acest moment o politică bancară cu privire la sprijinul acordat clienţilor pentru a fi mutaţi de la condiţii nefavorabile la condiţii favorabile de creditare, adică o mobilitate a clienţilor".
Preşedintele Consiliului Concurenţei a menţionat că există o tendinţă a băncilor ca, după o criză economică, să solicite o valoare mai mare a garanţiilor, iar acest lucru duce la reducerea drastică a numărului de clienţi. Tot în domeniul refinanţării, domnia sa a menţionat că ar trebui să scadă costurile notariale şi cadastrale, deoarece nu este vorba despre aceeaşi procedură ca la obţinerea creditării. Bogdan Chiriţoiu a spus: "Tarifele trebuie scăzute deoarece nu vorbim despre acelaşi efort pe care îl faci când pui prima ipotecă, faţă de mutarea ipotecii din favoarea unei bănci în favoarea altei bănci".
• Bogdan Chiriţoiu: "Nu toţi clienţii sunt consumatori vulnerabili"
Unul dintre sectoarele economice analizate atent în recentul raport întocmit de Consiliul Concurenţei este cel energetic. În acest domeniu, specialiştii instituţiei consideră că preţurile se vor alinia celor din zona euro, dar că va exista o problemă privind taxarea clienţilor casnici. Preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, a menţionat că ţara noastră este un exportator de energie electrică şi că în curând va deveni şi un exportator de gaze naturale, ceea ce va duce la o creştere a preţurilor.
Bogdan Chiriţoiu a spus: "Trebuie să analizăm cine sunt cei care vor fi afectaţi de această creştere, deoarece nu toţi cetăţenii sunt consumatori vulnerabili. De exemplu, în zona Bucureşti-Ilfov, veniturile familiale sunt ridicate şi mulţi dintre cei care stau în această zonă nu pot fi consideraţi consumatori vulnerabili şi nu toţi pot fi subvenţionaţi. De asemenea, trebuie analizat impactul asupra consumatorilor industriali, chiar dacă statul a făcut eforturi pentru a ajuta consumatorii mari de energie. Poate trebuie să gândim acordarea de ajutoare de stat şi pentru alte tipuri de taxe care compun preţul energiei".
În privinţa concurenţei din domeniul energetic, Anton Anton, Ministrul Energiei, prezent la dezbatere, a menţionat că problema principală constă în relaţionarea furnizorilor cu clienţii. Ministrul de resort a spus: "Furnizorii de energie mai au multe de învăţat în relaţia cu clientul. Principala lor preocupare trebuie să fie binele cetăţenilor. Clienţii trebuie să înţeleagă dispoziţiile contractuale, ofertele, etc.".
Anton Anton s-a declarat nemulţumit de faptul că doar 30% dintre clienţii din energie sunt racordaţi la o reţea de gaze naturale, dar a dat vina pe birocraţia aprobării proiectelor întocmite de administraţiile publice locale şi judeţene. Ministrul de resort consideră că este nevoie de o diversificare mai mare pe piaţa gazelor naturale, iar acest lucru se va realiza prin demararea exploatărilor în perimetrele offshore din Marea Neagră, fapt care va duce la creşterea mediului concurenţial în acest domeniu.
Deşi a recunoscut că nu se ocupă de termoficare, ministrul energiei a menţionat că nu se mai poate continua cu actualele sisteme mamut de termoficare, ci este ncesar ca fiecare administraţie publică locală să realizeze un sistem bazat pe centrale mai mici, care să funcţioneze în regim de cogenerare.
Anton Anton a afirmat: "Avem fonduri pentru treaba asta, dar este nevoie de mai mult curaj pentru primării ca să construiască centrale mai mici, iar supravegherea acestor lucruri este asigurată de Consiliul Concurenţei".
• Consiliul Concurenţei, alături de Ministerul Transporturilor, în lupta împotriva grupurilor de interese
Transportul reprezintă un sector cheie al economiei naţionale, deoarece în lipsa acestuia, nicio activitate economică nu ar funcţiona la parametri optimi şi nu s-ar putea dezvolta. De aceea, Consiliul Concurenţei a derulat în ultimul an o vastă colaborare cu Ministerul Transporturilor privind transpunerea directivelor europene din domeniu în legislaţia internă, precum şi referitor la situaţia dificilă prin care trece CFR Marfă, companie care face parte din grupul societăţilor cu capital de stat care sunt adevărate găuri ale bugetului naţional.
Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei, s-a declarat mulţumit de colaborarea cu ministrul Lucian Şova, susţinând că este pentru prima dată când un ministru a preluat recomandările Consiliului şi le-a pus în practică. Domnia sa a spus că la Ministerul Transporturilor are loc în acest moment o luptă cu grupurile de interese, luptă în care ministrul Lucian Şova promovează drepturile consumatorilor. Bogdan Chiriţoiu a precizat: "Împreună vom aduce mai multă claritate în transportul rutier, în activitatea comercială din Portul Constanţa, în transportul de persoane, în transportul feroviar, naval, aerian, etc.. În privinţa CFR Marfă, am dori ca să aplicăm aceeaşi soluţie ca şi în cazul redresării OLTCHIM, proces pe care sperăm să îl încheiem la sfârşitul acestui an. În cazul OLTCHIM am îmbinat ajutorul de stat cu procedura insolvenţei, iar acest lucru a dat roade, societatea trecând de la un buget pe pierderi, la unul pe profit. Exemplul OLTCHIM ar trebui urmat şi în cazul CFR Marfă, bineînţeles dacă vom primi acordul Comisiei Europene în acest sens".
Ionel Minea, Secretar de stat în Ministerul Transporturilor a menţionat că, dacă în domeniul transportului de mărfuri se poate vorbi despre un mediu concurenţial corect, existând mii de firme de transport la nivel naţional, în ceea ce priveşte transportul de persoane lucrurile stau cu totul altfel, deoarece fiind vorba despre un serviciu public, activitatea respectivă este reglementată prin acte normative.
Ion Minea a spus: "Ministerul Transporturilor colaborează cu Consiliul Concurenţei pentru a reglementa criteriile de acces a operatorilor pe această piaţă şi ne dorim o creştere a calităţii serviciilor în beneficiul clienţilor, în ciuda tuturor piedicilor care ni se pun".
Secretarul de stat a precizat că, în afara transporturilor de mărfuri şi persoane, pe cale rutieră sau feroviară, ministerul de resort trebuie să facă faţă şi provocărilor în domeniul transportului naval, deoarece ţara noastră prezintă o atractivitate crescută pentru anumite mărfuri - de exemplu produsele agricole - ceea ce va duce la creşterea traficului pe apă. De aceea, ministerul de resort consideră că trebuie îmbunătăţită navigaţia pe Dunăre, pe Canalul Dunăre-Marea Neagră, iar autorităţile navale să practice taxe aproape de realitate, care să atragă operatorii din domeniul naval.
• Lipsa forţei de muncă, o problemă acută a economiei naţionale
Un aspect important cu privire la dezvoltarea economică şi care se află şi în atenţia Consiliului Concurenţei este lipsa forţei de muncă în sectoare importante de activitate. Această carenţă duce, conform datelor colectate de către specialiştii insitituţiei, la o scădere a productivităţii şi implicit a gradului privind mediul concurenţial din acele domenii economice.
La acest aspect s-a referit, în intervenţia domniei sale, Gheorghe Seculici, vicepreşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrie a României, care a precizat că, pe lângă gradul scăzut de productivitate, ţara noastră stă destul de rău şi la gradul privind inovativitatea. Vicepreşedintele CCIR a spus: "La productivitate, România se află pe locul 27 din cele 28 de state membre ale Uniunii Europene, iar la inovaţie suntem un stat modest cu un procent de doar 31% din media UE pe anul 2018. Cifrele din raport ne arată situaţia cu care ne confruntăm din punct de vedere al forţei de muncă, al educaţiei de calitate".
Domnia sa a menţionat că lipsa resurselor umane se face simţită în sectorul energetic, în IT şi în producţia industrială.
Un alt factor perturbator al economiei naţionale şi al mediului concurenţial în opinia vicepreşedintelui CCIR îl reprezintă corupţia.
Gheorghe Seculici a declarat: "Concurenţa în România este puternic afectată de corupţie şi de evaziunea fiscală. Oamenii de afaceri oneşti se confruntă cu concurenţa neloială rezultată din corupţie şi evaziune".
Vicepreşedintele CCIR a precizat că doar o piaţă concurenţială puternică asigură competitivitatea şi dezvoltarea economiei româneşti.