ENERGIA VERDE, UN FACTOR DE DEZVOLTARE A ECONOMIEI Tehnologiile bazate pe hidrogen, o nouă oportunitate pentru investitori

Ministerul Fondurilor Europene a iniţiat demersurile astfel încât să fie modificat Programul Operaţional Competitivitate şi să dezvolte primul proiect aplicat în acest domeniu, pentru furnizare de energie termică pe bază de hidrogen în comunităţi rurale, a declarat, ieri, Marcel Boloş, ministrul de resort, în cadrul videoconferinţei "Ro-Hydrohub-hidrogenul ca vector alternativ de energie", organizată de ministerul respectiv în colaborare cu Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă.

Ministrul Fondurilor Europene a precizat: "Dorim ca acest proiect să prindă contur şi să vedem primele rezultate ale cercetării. Hidrogenul ar putea fi soluţia pentru obţinerea energiei termice necesară populaţiei. Pe lângă acest proiect, mai derulăm unul, mai mare, în parteneriat cu Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice şi Izotopice, prin care dorim ca toate aplicaţiile hidrogenului în domeniul energetic să devină lucruri palpabile pentru piaţă. Încercăm să finanţăm acest proiect prin Programul Operaţional Dezvoltare Durabilă. A discuta despre hidrogen ca sursă alternativă de energie, înseamnă a discuta despre viitor".

Referitor la folosirea hidrogenului ca vector de energie, consilierul de stat Laszlo Borbely, şeful Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă, a spus: "Avem un memorandum aprobat, vom avea un hub pe hidrogen şi va fi o oportunitate pe care să o folosim în spiritul Green Deal. Trebuie să stabilim ce au de făcut toţi actorii din acest domeniu, care sunt standardele de calitate şi de securitate ale noilor tehnologii ce implică folosirea hidrogenului. Comisia Europeană arată că 2,6 milioane de vehicule ar trebui sa circule pe bază de hidrogen, până în anul 2030. Dacă nu vom avea reglementată componenta de cercetare şi cea de industrie privind stocarea si mixurile energetice, vom pierde".

Monica Anisie, ministrul Educatiei şi Cercetarii, a arătat că în perioada 2014-2020, România şi-a îndeplinit parţial angajementele europene privind susţinerea cercetării şi inovării şi implementarea în practică a rezultatelor din aceste domenii. Ministrul Educaţiei a precizat că învăţământul superior este principalul furnizor de resursă umană pentru cercetare şi că este necesară o nouă strategie naţională în acest domeniu.

"O strategie bine fundamentată, dublată de angajamentul Guvernului pentru susţinerea cercetării, va duce la creşterea cercetării româneşti în clasamentul european al inovării. Acest memorandum susţine dezvoltarea unor proiecte naţionale printre care şi hub-ul român de hidrogen. Domenii precum sănătatea sau energia sunt considerate ca extrem de importante şi vor fi parte intregrantă a viitoarei strategii de cercetare-inovare şi realizare de tehnologie inteligentă", a spus Monica Anisie.

• Stocarea energiei, principala aplicaţie a folosirii hidrogenului

Hidrogenul verde se poate folosi în transport, pentru traficul greu, pentru transportul maritim, pentru legătura dintre reţelele de gaz şi electricitate, pentru industria siderurgică, metalurgică şi chimică, a arătat Tudor Constantinescu, consilier principal al Directorului General pentru Energie, Comisia Europeană. El a precizat că este important să fie identificate proiecte viabile, mari, în care să fie implicaţi toţi actorii industriali, deoarece piaţa este în creştere şi există multe oportunităţi care pot fi valorificate.

Tudor Constantinescu a mai spus: "În acest moment, hidrogenul reprezintă mai puţin de 1% din mixul energetic, iar majoritatea este utilizat pentru producerea de îngrăşăminte decât pentru energie. Din procentul de 1%, doar 4% reprezintă hidrogen verde regenerat. În 2030, 55% din energie trebuie sa fie din surse regenerabile. Dacă ne uităm spre 2050, vom vedea că ponderea va creşte, dar va rămâne 40% din consumul final de energie care va fi sub formă de gaze sau combustibili lichizi care vor trebui şi ei decarbonaţi".

El a arătat că în anul 2050, capacitatea de producţie a energiei verzi în Uniunea Europeană va creşte de la 1000 GW cât este în prezent, la 2800 GW.

"Vom avea nevoie de stocaj, pentru care este necesar hidrogenul, pentru că vorbim de cantităţi mari de energie electrică. Acest hidrogen poate folosi la decarbonarea consumului de energie din oţelării, din fabricile de îngrăşăminte şi amoniac. Comisia Europeană a investit în ultimii 15 ani in cercetare pe domeniul hidrogeniului drept combustibil. Sunt 646 milioane euro investiţi pe această parte de cercetare a folosirii hidrogenului pe post de combustibil", a mai spus consilierul principal al Directorului General pentru Energie din cadrul Comisiei Europene.

Zoltan Nagy-Bege, vicepreşedintele Autorităţii Naţionale pentru Reglementare în Energie, a arătat că, indiferent de modul de producere a hidrogenului, se pot identifica două utilizări extrem de promiţătoare: stocarea energiei regenerabile şi power to gas - convertirea energiei regenerabile din hidrogen, aşa numitul gaz verde.

"Viitorul ne va arăta potenţialul total al folosirii hidrogenului. Abia peste 10 sau 20 de ani vom avea o imagine clară cum putem folosi hidrogenul şi cum ne va ajuta la reducerea de emisii de CO2 şi a combustibililor fosili. Hidrogenul trebuie să îndeplinească simultan două cerinţe: să fie produs utilizând în mare parte surse de energie regenerabilă şi actorii din domeniu să acţioneze sinergic pentru depăşirea barierelor de cost şi reglementare, precum şi pentru stocarea acestuia", a spus vicepreşedintele ANRE.

În privinţa stocării, Zoltan Nagy-Bege a exemplificat cu un studiu al Băncii Mondiale care arată că potenţialul eolian offshore al României este de 76,4 GW, adică de 10 ori mai mare faţă de consumul energetic intern.

"În aceste condiţii, avem nevoie de reţele de transport, cabluri submarine, pentru a aduce energia, la ţărm, în zona Dobrogei şi de spaţiile de stocare aferente. Potenţialul actual de stocare este mult diminuat, iar soluţia aparent simplă este instalarea unor staţii de producţie de hidrogen la ţărmul Mării Negre, de unde se pot alimenta şi vapoarele", a precizat vicepreşedintele ANRE.

Zoltan Nagy-Bege a arătat că din punctul de vedere al instituţiei publice, direcţiie de acţiune viitoare se referă la dezvoltarea unui cadru legislativ privind microgenerarea energiei respective şi privind introducerea cerinţelor de siguranţă, securitate şi fiabilitate a dezvoltării viitoare a reţelelor publice de gaze cu hidrogen.

• Investiţii în parteneriat public-privat

Reprezentantul Ministerului Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, secretarul de stat Liviu Rogojinaru a arătat că este necesară o reglementare rapidă a acestui domeniu şi demararea unor parteneriate public-privat pentru investiţiile necesare.

Liviu Rogojinaru a spus: "În acest moment, discutăm despre o oportunitate, în care, dacă vom fi deştepţi şi ne vom mişca repede, vom deveni o voce ascultată în acest domeniu. Discutăm despre o tehnologie curată, despre o revoluţie tehnologică legată şi de digitalizare. Ne uităm atent către parteneriate între firmele private şi banii ce pot fi luaţi de la Comisia Europeană. Încercăm să găsim parteneri privaţi, care să vină cu ajutor financiar sau să fie cointeresaţi financiar în această oportunitate. Dar pentru acest lucru este nevoie de o reglementare legislativă rapidă care să fie pusă la dispoziţia investitorilor şi a specialiştilor din acest domeniu".

El a arătat că va fi mai greu ca noua tehnologie bazată pe hidrogen să fie implementată în transportul auto, dar va fi mult mai uşor pentru transportul naval, ce reprezintă 40% din transportul mondial, dar care este un mod de transport poluant. Pentru a reduce poluarea din transportul naval, Rogojinaru a spus că viitorul îl reprezintă transformarea navelor fluviale şi maritime care să meargă cu hidrogen, transformare ce poate fi realizată în şantierele navale din ţara noastră.

În privinţa reglementărilor legislative, Iulian Iancu, preşedintele Comisiei pentru Industrii şi Servicii din Camera Deputaţilor, a spus că este important ca normele respective să se transforme într-un program de guvernare transpartinic, deoarece investiţiile în acest domeniu al energiei verzi pot contribui decisiv la dezvoltarea economică a ţării.

Iulian Iancu a mai spus: "Avem o oportunitate unică în valorificarea noilor tehnologii. Consiliul Mondial al Energiei a făcut un studiu pe 112 state în perioada pandemiei. Din el rezultă că vom înregistra schimbări fundamentale în patternul din domeniul energetic, în special al cponsumului, o accentuare a politicilor de decarbonare la nivelul Uniunii Europene şi introducerea intersectorială a instrumentelor investiţionale în vectorii energetici de tehnologii curate. Anul acesta este dedicat hidrogenului şi abia acum UE se orientează către el. Uniunea trebuie să ajungă la o capacitate totală de 2480 GW, care înseamnă o valoare a investiţiilor totale de 40 trilioane de dolari. Energiile respective au nevoie de stocare, iar aceasta este prima aplicaţie a folosirii hidrogenului.

Apoi, transporturile se pot baza pe hidrogen. Ne trebuie un plan naţional prin care să ne adresăm clădirilor, industriei, transportului, energiei şi stocării".

• Măsuri rapide pentru dezvoltarea noii tehnologii

din energie

Legat de noile tehnologii din domeniul energiei, Mihai Varlam, director general al Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice si Izotopice, a arătat că folosirea hidrogenului va revoluţiona sistemul energetic la nivel global.

Mihai Varlam a spus: "Nu este o sursă de energie, nu este un silver-bullet, dar este elementul integrator pentru un nou sistem energetic, este conexiune, vectorul, transportatorul de energie care leagă toate sistemele energetice din momentul de faţă. Hidrogenul le unifică şi este curat, lipsit de orice impact asupra mediului. Pe plan global tehnologiile referitoare la hidrogen au devenit un business case pe anumite zone, însă lucrurile au început să se precipite în contextul Green Deal şi al reformării mixurilor energetice la nivelul fiecărui stat. Hidrogenul reprezintă o soluţie de integrare prin producere şi furnizare în streamuri de energie pentru toate sectoarele din domeniu".

El a precizat că zona de impact a aceste tehnologii în România va fi stocarea energetică, deoarece stocarea pe hidrogen este singura scalabilă şi posibil să fie instalată în orice zonă, putând furniza servicii pe perioadă de timp nedefinită.

La rândul său, Tudor Prisecaru, prorector al Universităţii Politehnice Bucureşti a arătat că este necesar ca actorii să stabilească un rol clar al hidrogenului în strategiile de dezvoltare pe termen lung, să asigure o finanţare substanţială pentru noile tehnologii, să stimuleze cererea comercială, şi să sprijine IMM-urile din acest domeniu şi entităţile de cercetare-dezvoltare, fapt care va duce la reducerea costurilor şi ridicarea performanţelor.

Unul dintre principalii actori din domeniul energetic, compania publică Transgaz a iniţiat deja demersurile privind noua tehnologie care a apărut în Europa şi consideră că este necesar o implicare puternică a factorilor decizionali, pentru ca România să nu rămână descoperită în faţa concurenţei firmelor din vestul Europei.

Ion Sterian, directorul general al Transgaz, a arătat: "Momentul T0 este extragerea hidrogenului din energia regenerabilă, eoliene, biomasă şi fotovolatice. Pe măsura constituirii grupului de lucru iniţiat astăzi (n.r. - ieri), trebuie să intrăm în schimburi de experienţă cu partemerii occidentali, să colaborăm cu ei. Noi, la Transgaz, am mărit bugetul pe partea de cercetare în acest domeniu şi colaborăm cu Universitatea de Petrol şi Gaze din Ploieşti, cu Universitatea Politehnică Bucureşti şi cu Universitatea de Mine şi Geologie din Petroşani. Trebuie să gândim cum ne constituim ca să putem accesa şi fonduri europene, pentru că sumele necesare investiţiilor sunt destul de mari, iar Banca Europeană de Investiţii oferă granturi în acest domeniu. Veţi vedea în curând că marele OTS-uri din Europa, inclusiv Gazprom, investesc destul de mult în acest domeniu, iar în viitor se preconizează că va exista o directivă care va stabili că pe conductele de gaze vor circula doar gazele ecologice. Dacă nu luăm măsuri acum, vom fi nepregătiţi şi vom închide câmpuri întregi de sonde. Mai mult, din cauza dezbaterilor nesfârşite, gazele din Marea Neagră vor rămâne acolo pentru că tehnologia de injectare cu hidrogen a lor nu se va putea face de pe o zi pe alta".

El a precizat că este necesar ca Guvernul să creeze instrumentele necesare pentru ca, în viitorul exerciţiu bugetar multianual al Uniunii Europene, 2021-2027, să fie accesate mai uşor fondurile destinate cercetării-inovării şi investiţiilor în domeniul energiilor regenerabile.