ESA intenţionează să ceară 18 miliarde de euro de la statele membre pentru a-şi finanţa programele viitoare

Agenţia Spaţială Europeană (ESA) intenţionează să solicite celor 22 de state membre un buget de "puţin peste 18 miliarde de euro" pentru a-şi finanţa programele pentru următorii trei ani, solicitarea urmând să fie înaintată cu prilejul unei conferinţe ministeriale care va avea loc la Paris la finele lunii noiembrie, a declarat astăzi directorul ESA, informează AFP, potrivit Agerpres.

"Înţeleg perfect că este mult dar este necesar", a declarat Joseph Aschbacher în prima zi a conferinţei spaţiale World Satellite Business Week, care se desfăşoară zilele acestea la Paris. Cifra finală, care depăşeşte cu mult precedentul buget record de 14,5 miliarde de euro adoptat în 2019, face încă obiectul negocierilor, a precizat Aschbacher.

"Situaţia este extrem de dificilă, nu sunt condiţii bune pentru a pregăti o reuniune ministerială", a mai spus directorul-general al ESA, menţionând consecinţele războiului din Ucraina, inflaţia şi ameninţarea unei recesiuni în Europa.

Invadarea Ucrainei de către Rusia a scos la lumină cât de mult depinde Europa de Rusia, inclusiv în domeniul spaţial, "o experienţă foarte dureroasă" pentru directorul-general al ESA.

Agenţia Spaţială Europeană a fost nevoită să renunţe la lansarea, prevăzută pentru luna septembrie, de pe cosmodromul de la Baikonur, a misiunii Exomars, concepută în colaborare cu Moscova, şi în care a investit peste un miliard de euro. De asemenea, Europa nu mai dispune de mijloacele necesare pentru a-şi lansa o parte din sateliţii săi, în condiţiile în care acordul pentru a utiliza rachetele ruseşti Soyuz a fost reziliat.

"Accesul la spaţiu este o prioritate absolută", a afirmat Joseph Aschbacher, în special prin lansarea "cât mai rapid posibil" a rachetei Ariane 6, care a suferit numeroase întârzieri.

Directorul general al ESA nu a vorbit de celelalte priorităţi din bugetul pe care îl va solicita statelor membre dar a spus că "mai multe miliarde" vor fi consacrate comercializării de servicii prin satelit, servicii care au înregistrat o creştere explozivă, fie că este vorba de comunicaţii sau de date de observaţie.

Potrivit unei surse din apropierea acestui dosar, resursele alocate pentru observarea Pământului, cel mai important capitol în bugetul ESA, cu peste 20% din total, ar urma să rămână la un nivel similar cu cel actual.