ESM ar putea contribui cu 40-50 miliarde euro la planul destinat Greciei

Mecanismul European de Stabilitate (ESM) ar contribui cu o sumă cuprinsă între 40 şi 50 de miliarde de euro la cel de-al treilea posibil plan de asistenţă acordat Greciei, a cărui valoare totală este evaluată la 82 - 86 de miliarde de euro şi este programat să dureze trei ani, potrivit oficialilor europeni.

Pe lângă ESM - fondul de salvare al zonei euro -, Fondul Monetar Internaţional (FMI) ar putea contribui la acest pachet cu 16 miliarde de euro, sumă disponibilă dintr-un program ce expiră în martie 2016.

"FMI nu se poate angaja la ora actuală, deoarece Grecia este în incapacitate de plată. Însă, după ce va fi soluţionată această problemă, Fondul va putea fi implicat şi, astfel, vor fi reduse sumele oferite de ESM", a declarat preşedintele ESM, Klaus Regling.

Alte fonduri ar putea veni din privatizarea activelor de stat elene. Potrivit acordului politic convenit luni dimineaţa între Atena şi zona euro, autorităţile elene vor constitui un fond cu venituri de până la 50 de miliarde de euro din privatizări. Jumătate din această sumă ar urma să meargă spre recapitalizarea băncilor greceşti, 12,5 miliarde de euro sunt destinate reducerii datoriilor, iar alte 12,5 miliarde de euro - investiţiilor.

• Tsipras ar putea fi nevoit să-şi remanieze Guvernul

Premierul grec Alexis Tsipras ar putea fi nevoit să-şi remanieze Guvernul, în condiţiile în care are misiunea dificilă să-şi convingă partenerii de coaliţie să voteze acordul încheiat luni dimineaţă cu liderii din zona euro privind un nou plan de salvare. Dacă va obţine votul, atunci Atena poate începe negocierile pentru cel de-al treilea program de susţinere financiară de la creditorii externi.

Parlamentul grec trebuie să voteze până în seara aceasta patru legi, inclusiv pe cele privind reforma sistemului de pensii şi TVA. Dar, ministrul apărării, Panos Kammenos, membru al partidului antiausteritate Grecii Independenţi, a declarat deja că nu va susţine măsurile, deşi vrea să rămână în Executiv. În opinia sa, situaţia în care se află acum Grecia este "o lovitură de stat".

Totodată, ministrul elen al energiei, Panagiotis Lafazanis, care conduce Platforma de Stânga din cadrul Syriza, a cerut ca Tsipras să îşi retragă sprijinul pentru acord.

"Aşa-zişii parteneri, în special conducerea din Germania, au tratat ţara ca pe o colonie, au acţionat ca nişte şantajişti cu sânge rece şi asasini economici", a afirmat Lafazanis.

Presa elenă scrie că, în condiţiile în care numeroşi parlamentari ai Syriza ar urma să respingă acordul, Tsipras ar putea să-şi remanieze Cabinetul sau să formeze un nou Guvern de coaliţie cu partidele de opoziţie ND, Potami şi PASOK, care susţin planul de salvare.

Începând de luni, în Grecia au avut loc manifestaţii împotriva austerităţii, iar funcţionarii publici au făcut apel la o grevă de 24 de ore, astăzi.

• Atena nu a plătit o datorie de 450 milioane euro către FMI

Fondul Monetar Internaţional (FMI) a anunţat că Grecia nu a rambursat tranşa scadentă luni, de 450 de milioane de euro, după ce, în 30 iunie, ţara nu au reuşit să achite 1,55 miliarde de euro către această instituţie, intrând oficial în incapacitate de plată.

"Plata de 450 de milioane de euro datorată FMI de către Grecia nu a fost făcută", a informat purtătorul de cuvânt al FMI, Gerry Rice, adăugând că board-ul FMI va analiza în următoarele săptămâni cererea Atenei de extindere a perioadei de achitare a tranşei scadente în 30 iunie.

Conform unui raport intern elaborat de FMI şi obţinut de Reuters, Grecia va avea nevoie de o reducere a datoriei mai mare decât sunt dispuşi să ofere partenerii din zona euro, din cauza pagubelor suferite de economia şi băncile elene în ultimele două săptămâni.

"Deteriorarea dramatică a sustenabilităţii datoriei Greciei scoate în evidenţă nevoia unei reduceri a datoriei a cărei amploare trebuie să fie mai mare decât ceea ce s-a discutat până acum şi ceea ce a fost propus de ESM", susţine FMI, conform Reuters.

Potrivit raportului FMI, partenerii europeni vor fi nevoiţi să acorde Greciei o perioadă de graţie de 30 de ani pentru serviciul tuturor datoriilor sale europene, inclusiv pentru noile împrumuturi, precum şi o prelungire semnificativă a maturităţilor sau, în caz contrar, să accepte, în avans, ştergeri masive pentru împrumuturile acordate Atenei.

Fondul susţine că închiderea băncilor şi introducerea restricţiilor asupra mişcărilor de capital în Grecia "au pus o nouă povară asupra asupra sistemului bancar şi a economiei, conducând la o nouă deteriorare a sustenabilităţii datoriei".

Conform FMI, datoria Greciei va atinge un vârf de aproape 200% din PIB în următorii doi ani, faţă de estimările anterioare, care arătau un maxim de 177% din PIB.

• Grecia a achitat bondurile samurai

Grupul bancar nipon "Mizuho Bank" a anunţat că Grecia a achitat, ieri, bondurile samurai (denominate în yeni). Investitorii aşteptau cu interes să vadă dacă Atena îşi respectă angajamentele faţă de creditorii privaţi, după ce plăţile către FMI au fost ratate.

Guvernul elen a achitat titluri samurai în valoare de 11,6 miliarde de yeni (93,87 milioane de dolari) contractate în 1995. Obligaţiunile, cu o rată fixă a cuponului de 5,8%, au fost vândute Greciei de investitori individuali şi instituţionali din Japonia.

Dacă Atena nu ar fi achitat bondurile samurai, Grecia ar fi intrat în incapacitate de plată faţă de sectorul privat.