ESTIMĂRI IIF PENTRU 2025: Datoria globală va creşte cu 70 trilioane dolari, la 325 de trilioane

După o creştere de circa 10,8 trilioane de dolari în 2019, acumularea globală de datorie a accelerat substanţial în acest an, pe fondul răspunsului fiscal şi monetar agresiv la criza economică generată de pandemia de Covid-19. Datoria globală nominală este estimată să atingă 325 de trilioane de dolari la finalul lui 2025, înregistrând o creştere masivă de 27%, de la 255 de trilioane de dolari la finele lui 2019 (la un Produs Intern Brut global de 79,3 trilioane de dolari si o pondere în PIB de 322%, anul trecut), potrivit celor mai recente estimări publicate de Institute of International Finance (IIF).

În raportul IIF se arată: "Emiterea de datorie brută din acest an (de la începutul anului până la mijlocul lunii mai - n.r.) a depăşit 14 trilioane de dolari, aproape dublul nivelului din aceeaşi perioadă a anului 2019. În timp ce toate sectoarele acumulează mai multă datorie, această creştere bruscă a fost în mare parte condusă de o creştere abruptă în îndatorarea guvernamentală. Emiterea de datorie brută guvernamentală a atins un record de 2,6 trilioane de dolari în aprilie vs. o medie lunară de 1 trilion de dolari în 2019, iar luna mai este pe cale să stabilească un nou record".

Împrumuturile Statelor Unite au reprezentat mare parte din acumularea de datorie guvernamentală din aprilie, SUA atrăgând din pieţe 1,5 trilioane de dolari pentru finanţarea răspunsului anti-Covid-19.

"Estimările noastre, bazate pe proiecţiile actualizate ale Biroului pentru Buget din Congres (CBO) privind datoria federală a SUA, sugerează că datoria guvernamentală generală (a guvernelor locale, statale şi a celui federal) va creşte de la 102% din PIB în 2019 la peste 120% din PIB în 2020, înainte de a depăşi 140% în 2025. Privind înainte, ne aşteptăm ca datoria globală totală, ce include datoriile gospodăriilor, companiilor nefinanciare, precum şi datoriile guvernamentale şi cele ale sectorului financiar, să depăşească 325 de trilioane de dolari în 2025. Asta ar însemna o creştere de aproape 30% de la 255 de trilioane de dolari în 2019", arată raportul Institute of International Finance.

IIF mai notează că datoria nouă emisă de Statele Unite şi China va reprezenta cel mai probabil circa 75% din cele 70 de trilioane de dolari ce vor fi acumulate ca datorie nouă în termen de cinci ani, până la finele lui 2025. De altfel, 40% din creşterea datoriei globale din 2007 încoace, avans nominal total care se ridică la 87 trilioane de dolari, reprezintă datorie acumulată de China, respectiv circa 35 de trilioane de dolari.

"Creşterea datoriei totale a Chinei în anii ce s-au scurs de la criza financiară din 2008 a fost fără precedent, de la aproximativ 172% din PIB la peste 300% în 2019. Această acumulare intensă a fost un motor major de creştere al economiei globale - dar a reprezentat în acelaşi timp şi peste 40% din creşterea datoriei totale din 2007 încoace. În timp ce astfel de niveluri ridicate de îndatorare ar putea în ultimă fază limita disponibilitatea acumulării de noi datorii, estimăm că raportul datorie/PIB al Chinei a înregistrat o creştere trimestrială record în trimul trimestru din 2020, sărind de 317% - o creştere uluitoare de 17% în raport cu finalul lui 2019", mai explică IIF.

Această creştere rapidă marchează cel mai masiv avans al îndatorării Chinei din istorie, avans ce reflectă, pe de o parte, contracţia PIB survenită din cauza pandemiei - două-treimi din creşterea datoriei raportate la dimensiunea PIB -, iar, pe de altă parte, majorarea îndatorării nete - o treime din creştere.

Amintim că la finele lui 2019, valoarea agregată a datoriilor de la nivelul tuturor economiilor de pe glob s-a ridicat la 255,3 trilioane de dolari, datoriile economiilor dezvoltate ridicându-se cu 4,1% în ritm anual la 184,2 trilioane de dolari, în timp ce datoriile de la nivelul economiilor emergente au crescut cu 5%, până la 71,1 trilioane de dolari.

Totodată, conform datelor IIF pentru anul trecut, ponderea datoriei globale în PIB-ul global, care a fost cotat la 79,3 trilioane de dolari la finele anului anterior, a înregistrat în 2019 cea mai rapidă creştere din ultimii trei ani, pe fondul celei mai reduse creşteri economice (2,9%) din ultima decadă. Anul trecut, la nivel sectorial, cea mai mare creştere anuală, de 4,3 trilioane de dolari, s-a înregistrat pentru datoriile guvernamentale (aşteptate să fie principalul factor de influenţă şi anul acesta pe fondul răspunsurilor fiscale la criză), ajungându-se la un sold de 70 de trilioane la 31 decembrie 2019, în timp ce datoriile companiilor nefinanciare au crescut cu 2,8 trilioane de dolari, până la 74,2 trilioane, iar datoriile gospodăriilor populaţiei s-au majorat cu 1,9 trilioane de dolari, până la 48 de trilioane, de la 35 de trilioane în 2007.

Rămâne de văzut exact cum va fi evoluat datoria globală pe categoriile menţionate în începutul acestui an, IIF fiind aşteptată să publice datele pe primul trimestru în timpul verii, cel mai probabil în luna iulie.

Analiştii de la IIF prognozau în aprilie că, în condiţiile unei emisiuni record de obligaţiuni guvernamentale în acest an şi a unei contracţii, în termeni nominali, a PIB-ului global estimată de FMI la 3% pentru întreg anul, ponderea datoriilor în PIB ar putea creşte în 2020 până la circa 342% de la 322% anul trecut.

În orice caz, raportul Institute of International Finance mai punctează că China a ajuns în prezent cel mai mare creditor către ţările "cu venituri scăzute": datoriile restante faţă de China ale tuturor ţărilor de pe glob au urcat puternic de la circa 875 de miliarde de dolari în 2004 la peste 5,5 trilioane în 2019 (mai mult de 6% din PIB-ul global), majorarea din ultimii ani datorându-se creditelor acordate de băncile chineze de dezvoltare şi de finanţările acordate prin iniţiativa de infrastructură şi integrare a continentului eur-asiatic Belt And Road Initiative (BRI), lansată în 2013 de Xi Jingping, sub care s-au împrumutat 730 de miliarde de dolari de la înfiinţare - bani direcţionaţi în proporţie covârşitoare către contracte de construcţii către un număr de 112 ţări.

Printre ţările sărace care au acumulat datorii substanţiale faţă de China prin iniţiative bilaterale de genul BRI se numără Cambodia (aprox. 60% din datoria publică externă totală), Djibouti (60%), Etiopia ( >55%), Kenya (< 40%), Laos, Insulele Maldive (98%), Mongolia, Kirghizistan, Tajikistan şi Uzbekistan. Dintre acestea, Djibouti, Etiopia, Laos, Tajikistan şi Maldive sunt catalogate de către Fondul Monetar Internaţional (FMI) drept având un risc "ridicat" pe partea de plată a datoriilor.

FMI estimează că 11,3% din datoria publică externă a ţărilor cu venituri scăzute reprezintă datorie faţă de China, o pondere mult mai mare faţă de datoria faţă de ţările din Clubul creditorilor de la Paris, care se ridică la doar 5,9%. IIF mai notează că mai multe ţări ce au primit finanţare prin iniţiativa chineză BRI sunt eligibile pentru suspendarea plăţii unor datorii (principal plus dobânzi) prin iniţiativa de resort a G20 (G20 Debt Service Suspension Initiative - DSSI), China fiind o ţară semnatară a acordului G20 convenit în luna aprilie. Suspendarea plăţii datoriilor respective până la finalul anului ar elibera 7 miliarde de dolari pentru ţările DSSI.