Inflaţia este aşteptată să crească în zona euro, atât în acest an cât şi în 2023, au declarat oficiali ai Uniunii pentru CNBC la începutul săptămânii, pe măsură ce planurile privind reducerea importurilor de gaze din Rusia se intensifică. De asemenea, ultimul sondaj Bloomberg indică un risc tot mai mare de recesiune în Europa, precum şi estimări în creştere pentru inflaţie, pe măsură ce probabilitatea penuriei de gaze naturale este tot mai mare.
Invazia Rusiei în Ucraina a declanşat un val de sancţiuni impuse Moscovei, care au dus la creşterea costurilor energiei ceea ce s-a reflectat în inflaţia din întreaga Europă. Este puţin probabil ca această realitate economică să se schimbe în curând, noile prognoze indicând o revizuire în sus a preţurilor consumatorilor în întregul bloc european, scrie CNBC.
Valdis Dombrovskis, vicepreşedinte executiv al Comisiei Europene, a declarat: "Creşterea economică se dovedeşte destul de robustă în acest an, dar ne aşteptăm la o revizuire în scădere (n.r. în 2022) şi chiar la una mai importantă anul viitor, din cauza multor incertitudini şi riscuri. Din păcate, inflaţia continuă să ne surprindă, aşa că va fi revizuită din nou în sus".
Mâine, Comisia Europeană, braţul executiv al Uniunii, îşi va publica noile prognoze economice. În mai, instituţia estimase o creştere a PIB-ului de 2,7% pentru acest an şi de 2,3% în anul viitor, atât pentru UE, cât şi pentru zona euro. În ceea ce priveşte inflaţia, Comisia estimase un nivel de 6,1% în 2022, care va scădea la 2,7% anul viitor.
Luna trecută, inflaţia în zona euro a atins un nou record istoric, de 8,6%, peste maximul precedent din mai, de 8,1%. Este un nivel de peste patru ori mai mare decât ţinta Băncii Central Europene, respectiv o creştere generală a preţurilor de 2%.
Inflaţia mai mare poate adăuga o presiune suplimenatră asupra Băncii Centrale Europene, care este pe cale să ridice dobânda de politică monetară săptămâna viitoare, pentru prima dată în unsprezece ani, conform CNBC.
• Ministrul Economiei din Franţa: "Europa trebuie să se pregătească pentru o întrerupere totală a aprovizionării cu gaze ruseşti"
Ministrul francez al Economiei, Bruno Le Maire, a declarat în weekend că Europa trebuie să se pregătească pentru o întrerupere totală a aprovizionării cu gaze ruseşti. De altfel, analiştii sunt de părere că riscul unei întreruperi temporare totale este mare, în condiţiile în care fluxurile de gaze ruseşti către Europa au scăzut deja cu circa 60% în ultimele luni, notează publicaţia americană.
Dombrovskis a spus la CNBC că principala ipoteză de lucru a Comisiei nu include tăierea completă a livrărilor de gaze ruseşti în următoarele luni, dar că nu este un risc pe care să-l poată exclude. "Evident că, atât statele membre ale Uniunii cât şi la nivelul UE ne pregătim şi pentru această eventualitate", a afirmat oficialul european.
Săptămâna viitoare, Comisia va prezenta sugestii privind modul în care ţările Uniunii Europene ar trebui să se pregătească pentru iarnă, în condiţiile reducerii aprovizionării cu gaze din Rusia. Europa a fost dependentă ani la rând de importurile de gaze ruseşti, iar o serie de industrii cheie se bazează pe această resursă pentru a funcţiona. De pildă în Germania, fabricile din industria chimică şi producătorii de oţel folosesc gazul natural ca materie primă.
Paolo Gentiloni, comisarul european pentru economie, a spus luni la CNBC: "Lipsa aprovizionării (n.r. cu gaze) ne-ar putea duce într-o situaţie economică mai dificilă decât cea în care ne aflăm".
În mai, Comisia afirmase că reducerea totală a livrărilor de gaze ruseşti ar produce o contracţie economică în 2022 doar la nivel de trimestru, dar în dinamică anuală probabil PIB-ul va creşte. "Din păcate, situaţia nu s-a schimbat în bine", a spus Gentiloni, conform publicaţiei americane.
• Riscul intrării zonei euro în recesiune este tot mai mare, potrivit unui sondaj realizat de Bloomberg
Pe măsură ce probabilitatea penuriei de gaze naturale creşte iar inflaţia rămâne la niveluri record, riscul intrării zonei euro în recesiune este tot mai mare, potrivit economiştilor chestionaţi de Bloomberg.
Astfel, probabilitatea unei contracţii economice a crescut la 45%, de la 30% în sondajul anterior, şi la 20% înainte ca Rusia să invadeze Ucraina. Pentru Germania, unul dintre cei mai vulnerabili membri ai zonei faţă de fluxurile energetice din Rusia, probabilitatea intrării în recesiune este mai mare decât cea de a nu intra, conform sondajului.
Erik-Jan van Harn, strateg la Rabobank, a spus: "Presupunem o recesiune bazată pe embargoul implementat deja asupra petrolului şi pe efectul preţurilor mai mari ale inputurilor asupra industriei. Economia germană încetineşte deja şi tendinţa este în mod clar descendentă".
De asemenea, previziunile privind inflaţia au crescut faţă de sondajul anterior, dar se preconizează că ţinta Băncii Centrale Europene de 2% va fi atinsă în 2024. De asemenea, respondenţii estimează în continuare că inflaţia va atinge maximul în acest trimestru. Pentru finalul acestui an, sondajul Bloomberg indică o inflaţie în zona euro de 7,7%, care va scădea până la 2,3%, la finele anului viitor.
• Există temeri că Rusia nu va mai reporni aprovizionarea cu gaze prin Nord Stream 1, după ce lucrările de mentenanţă vor fi încheiate, conform CNBC
La începutul săptămânii, preţul gazelor în Europa s-a confruntat cu o nouă creştere a volatilităţii, pe fondul îngrijorărilor că este posibil ca, în curând, Rusia să nu mai livreze deloc gaze către continent prin conducta Nord Stream 1.
Conducta, ce merge din Rusia în Germania pe sub Marea Baltică, a fost închisă începând de luni până în data de 21 iulie pentru întreţinerea anuală de vară. Faptul a strârnit temeri că Moscova nu va mai reporni aprovizionarea odată ce lucrările vor fi încheiate. Un purtător de cuvând al Ministerului Economiei din Germania a afirmat că este greu de prezis ce va face Rusia după acea dată, potrivit Reuters.
Ministrul irlandez de Finanţe, Paschal Donohoe, a declarat pentru CNBC că reducerea permanentă a aprovizionării cu gaze ruseşti prezintă un "risc semnificativ".
"Desigur că este o îngrijorare şi un lucru pe care-l monitorizăm foarte activ", a spus Donohoe, subliniind că, în prezent, douăsprezece economii ale UE sunt afectate de scăderea livărilor de gaze.
"Pe termen scurt, facem paşi privind construirea capacităţilor noastre de depozitare a gazelor. Iar pe termen mediu ne orientăm către surse alternative de energie, altele decât gaze din import. Recunoaştem că este un risc semnificativ, am înţeles asta de ceva timp".
Invazia Ucrainei de către trupele coordonate de la Moscova a pus într-o nouă lumină dependenţa Europei de combustibilii fosili proveniţi din Rusia. Comisia plănuieşte să oprească această dependenţă, dar este un proces ce implică costuri mari pentru investiţii în alte surse de producţie a energiei şi încheierea de acorduri cu alţi exportatori de gaze.
Conform unei declaraţii din iunie a preşedintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, importurile de gaze ruseşti au scăzut cu 33%, într-o perioadă de douăsprezece luni, scrie CNBC.