Euro/Dolar - la maximul ultimului an

Actualizare : Rezerva Federală a crescut ieri dobânda cu 25 de puncte de bază şi a semnalat că este posibil că majorările s-au încheiat, conform CNBC.

Creşterea duce rata fondurilor federale în intervalul 5% - 5,25%, cel mai ridicat nivel din august 2007.

În timpul conferinţei de presă, preşedintele Jerome Powell a afirmat că "decizia de oprire (n.r. a creşterilor dobânzilor) nu a fost luată", dar a remarcat că schimbarea limbajului din declaraţia Comitetului Federal pentru Piaţă Deschisă (FOMC) privind întărirea politicii monetare a fost "semnificativă". În document a fost omisă afirmaţia prezentă în declaraţia anterioară, conform căreia "Comitetul anticipează că o anumită însprire suplimentară a politicii poate fi adecvată, pentru ca Fed să-şi atingă obiectivul de inflaţie de 2%"

-------

După de o perioadă de deperciere substanţială, pe parcursul căreia a coborât sub nivelul parităţii cu dolarul ame­rican, moneda euro a început să re­câştige teren. Ieri după-amiză, un euro echivala cu 1,105 dolari, după ce, cu câteva zile în urmă atinsese un maxim de 1,096, cel mai ridicat nivel din martie anul trecut, conform datelor investing.com.

Faţă de minimul din septembrie 2022, la finalul lunii aprilie moneda europeană se apreciase cu 13% comparativ cu dolarul, mişcare alimentată de diminuarea temerilor legate de impactul războiului început de Rusia în Ucraina şi de abordarea Băncii Centrale Europene, care continuă să ridice într-o manieră agresivă ratele dobânzii. În acelaşi timp, tendinţa a fost susţinută de slăbirea dolarului, pe măsură ce Rezerva Federală a încetinit ritmul înăspririi monetare în urma domolirii inflaţiei, conform analiştilor.

• Banca Centrală Europeană versus Rezerva Federală

Fazele diferite în care se află Banca Centrală Europeană şi Rezerva Federală în ciclul de creştere a dobânzilor, care pe parcursul unei bune părţi a anului trecut a avut impact invers asupra evoluţiei celor două monede, reprezintă unul dintre factorii ce au dus la creşterea recentă a valorii euro faţă de dolarul american.

Analistul economic Aurelian Dochia ne-a declarat: "În opinia mea, principala explicaţie ţine de politica băncilor centrale. Banca centrală americană a început să acţioneze mai de timpuriu, când a văzut că inflaţia creşte foarte tare. A început să ridice dobânzile, iar atunci când dobânzile cresc, moneda, respectiv dolarul, se întăreşte. În schimb, Banca Centrală Europeană a întârziat, a evitat mai multă vreme să ia măsuri împotriva inflaţiei - să crească dobânzile. Astfel că, abia prin toamna trecută a început să se vadă în pieţe întărirea politcii monetare în zona euro, iar moneda europeană s-a întărit în raport cu dolarul".

Şi Adrian Codirlaşu, vicepreşedinte al CFA România, vede abordarea celor două bănci centrale drept factor ce a susţinut evoluţia monedei europene în ultima perioadă. "Un element este legat de diferenţialul de dobândă dintre euro şi dolar. În Statele Unite majorarea ratelor s-a cam încheiat, pe când europenii încă mai cresc dobânzile", ne-a spus analistul.

Rezerva Federală, condusă de preşedinte Jerome Powell, a dat startul creşterii dobânzilor în martie anul trecut, cu un prim pas de 25 de puncte de bază, iar de atunci a mai operat încă opt majorări, între care patru de 75 de puncte de bază, ducând rata fondurilor federale în intervalul 4,75% - 5%. Ultimele majorări au fost de 25 de puncte, pas pe care pieţele mizează în cotinuare, dar care va fi probabil ultimul, conform CME FedWatch Tool. Ieri, până la închiderea ediţiei, Fed-ul nu-şi anunţase următoarea mişcare de politică monetară.

De partea noastră a Atlanticului, instituţia condusă de Christine Lagarde a început creşterile de dobândă în iulie anul trecut, rata în zona euro fiind în prezent de 3,5%, respectiv 3% la facilitatea de depozit. Astăzi este următoarea şedinţă de politică monetară a Băncii Centrale Europene.

• Iarna blândă din Europa şi reducerea tensiunilor din pieţele internaţionale

Iarna blândă din Europa şi aşteptările sumbre privind impactul războiului din Ucraina asupra Europei, în primul rând în plan energetic, care nu s-au materializat, sunt alte elemente care au susţinut evoluţia monedei euro, în acest an.

Adrian Codirlaşu ne-a spus: "Dolarul se apreciază când sunt incertitudini mari la nivel global.

În ultima perioadă am avut pandemia şi războiul din Ucraina, care este în desfăşurare. Dar se vede că temerile de anul trecut privind puterea Rusiei de a merge mai departe nu s-au adeverit. Iar acest lucru a redus tensiunea din pieţele internaţionale, apetitul la risc a mai revenit, ceea ce duce la deprecierea dolarului".

Conform Deutsche Welle, iarna mai caldă din Europa decât în mod normal, alături de efortul reducerii consumului de gaz, a temperat îngrijorările privind raţionalizarea energiei şi a redus preţurile gazelor naturale. Acest lucru a îmbunătăţit perspectivele industriilor din regiune, sugerând că zona euro poate evita o recesiune, ceea ce a favorizat aprecierea monedei folosite de douăzeci de ţări din Europa.

În primele trei luni ale anului, PIB-ul zonei euro a crescut cu 0,1%, după o stagnare în trimestrul al patrulea al anului trecut, potrivit datelor Eurostat.

• Impactul unui euro mai puternic asupra economiei

Un euro mai puternic afectează exporturile producătorilor din zona euro, dar contribuie la scăderea inflaţiei deoarece importurile devin mai ieftine, conform analiştilor.

"Într-o economie a cărei monedă se întăreşte, producătorilor le este mai greu să exporte. În cazul cursului euro/dolar sunt dezavantajaţi exportatorii din zona euro în Statele Unite. Pe de altă parte, Europa este importator net de mărfuri, care sunt tranzacţionate în dolari, astfel încât este avantajată de deprecierea monedei americane. Se plăteşte mai puţin pe petrol, fier, cupru, etc", afirmă Adrian Codirlaşu.

Conform analistului CFA, într-o perspectivă multianuală cursul euro/dolar se află într-un oarecare echilibru, tranzacţionându-se într-un interval situat aproximativ între 1 - 1,25. "Atât timp cât cursul se menţine în acest interval, nu văd vreun impact major asupra vreuneia dintre cele două economii", este de părere Codirlaşu.

La rândul său, analistul economic Aurelian Dochia, ne-a spus: "Cele mai afectate sunt ţările legate de export în afara zonei euro. De exemplu Germaniei, care este marele exportator al Europei, îi va fi mai greu să fie competitivă pe pieţele externe. În schimb, importurile în pieţele europene devin mai atractive. În ceea ce priveşte inflaţia, întărirea monedei euro are un efect pozitiv, tocmai datorită scăderii preţurilor la import".

Carsten Brzeski, economist şef pentru Germania şi Austria la ING, spunea în februarie la Deutsche Welle, când raportul euro/dolar era apropiat de cel de acum, că totuşi monedă europeană nu se află la un nivel care să reprezinte un risc pentru exporturile europene.

"Impactul negativ al aprecierii monedei euro ar trebui să fie foarte limitat", a afirmat economistul. "Ar putea fi contrabalansat de exemplu de redeschiderea Chinei, deoarece acum poate exista o cerere mai mare de bunuri europene provenită din China, indiferent de monedă".

• Perspectivele monedei europene

Perspectivele monedei euro rămân incerte, având în vedere că economia europeană se află totuşi în dificultate, conflictul din Ucraina persistă, iar o recesiune nu poate fi exclusă. În plus, există şi alţi factori, independenţi de situaţia din zona euro, care pot avea avea impact asupra monedei.

Aurelian Dochia crede că în continuare lucrurile vor depinde foarte mult de evoluţia dobânzilor băncilor centrale. "În Statele Unite s-a micşorat pasul de creştere, dar nu este prea sigur ce va face Banca Centrală Europeană, pentru că există încă multe discuţii privind necesitatea creşterii dobânzilor", ne-a spus analistul.

De altfel, Rezerva Federală a semnalat că se apropie de sfârşitul ciclului său de creştere a ratelor, în vreme ce în Europa şi Marea Britanie dobânzile continuă să urce, fapt ce scade atractivitatea relativă a Statelor Unite pentru investitori, spune Mark Zandi, economist şef la Moody's Analytics, conform CNBC.

Credit Suisse, bancă care s-a prăbuşit recent şi este pe cale să fie preluată de UBS, vede un euro la 1,125 dolari până la finalul celui de-al doilea trimestru al anului, dar "prezice o mişcare lentă până la acel nivel", conform Pound Sterling Live.

Având o perspectivă pe termen lung, Adrian Codirlaşu este de părere că în lipsa unor evenimente deosebite, moneda euro se va tranzacţiona faţă de dolar în limitele ultimilor ani, adică între circa 1 - 1,25.

"Cursul euro/dolar este liber şi volatil; are variaţii şi de 10-15% pe an. Dar, pe termen mai lung vedem că este oarecum stabil, în sensul că există un interval în care se mişcă. Atât timp cât nu se schimbă ceva fundamental (de exemplu diferenţe substanţiale de inflaţie între zona euro şi Statele Unite), cursul va rămâne în intervalul ultimilor ani", ne-a spus analistul CFA.