Europa Centrală şi de Est rezistă în continuare, în ciuda crizei energetice

În raportul cu privire la efectele războiului din Ucraina asupra ţărilor din vecinătate (aprilie 2023), se observă că, în ciuda războiului şi a crizei energetice severe, Europa Centrală şi de Est (Bulgaria, Croaţia, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia şi Slovenia) a dat dovadă de o rezilienţă neaşteptată în 2022, depăşind aşteptările pieţei cu privire la creşterea economică, informează G4Media.

Chiar dacă problemele energetice au ameninţat economiile din Europa Centrală şi de Est, stocurile mari de energie create şi diversificarea rapidă a aprovizionării au împiedicat perturbări majore ale activităţii economice. Însă regiunea a continuat să fie afectată de sancţiunile comerciale occidentale împotriva Rusiei, impactul cel mai puternic fiind înregistrat în statele baltice din cauza legăturilor lor comerciale istorice cu Rusia. Criza energetică şi sancţiunile au avut un impact negativ asupra producţiei în economiile din Europa Centrală şi de Est, ducând la o scădere a activităţii industriale.

Inflaţia din regiune a crescut de peste trei ori faţă de rata ce se înregistra în urmă cu un an, cu o creştere a presiunilor asupra preţurilor la energie, transport şi alimente din cauza războiului şi a turbulenţelor de pe pieţele globale de mărfuri. Acest lucru, combinat cu pieţele inflexibile ale forţei de muncă, a exercitat presiuni asupra băncilor centrale pentru a adopta politici monetare agresive. În acelaşi timp, politicile bugetare au fost expansioniste, ţările anunţând măsuri de sprijinire a puterii de cumpărare a consumatorilor şi de creştere a cheltuielilor pentru apărare.

În ceea ce priveşte economiile balcanice (Albania, Bosnia-Herţegovina, Kosovo, Macedonia de Nord, Muntenegru, Serbia), Focus Economics notează că, în ciuda previziunilor iniţiale, acestea s-au descurcat mai bine decât se preconiza, după un an de la invadarea Ucrainei de către Rusia. Cu toate acestea, efectele războiului continuă să aibă un impact negativ asupra activităţii economice din regiune, ducând la o creştere bruscă a preţurilor de consum din cauza crizei energetice, o scădere a activităţii industriale, o scădere a încrederii afacerilor şi a investitorilor şi o scădere a creşterii exporturilor ca urmare a reducerii cererii în UE. Balcanii, ca şi restul Europei, au fost puternic afectaţi de perturbările survenite în exporturile ruseşti de energie, care au dus la o inflaţie de două cifre şi la măsuri de urgenţă, cum ar fi subvenţiile energetice în mai multe ţări. Serbia, care are legături strânse cu Rusia, continuă să importe gaze naturale, dar a sistat importurile de petrol în concordanţă cu sancţiunile UE, arată sursa.

Ca aspect pozitiv, războiul a dat un impuls proiectelor de cooperare regională şi diversificare energetică ce ar putea duce la o mai mare securitate energetică pe termen lung în Balcani. Iniţiativa Balcanii Deschişi, care include Albania, Macedonia de Nord şi Serbia, a câştigat avânt începând cu iunie anul trecut odată cu semnarea unor acorduri pe probleme legate de evaziunea fiscală şi recunoaşterea diplomelor, cu perspectiva ca pe viitor să se alăture şi alte ţări. În plus, UE a anunţat în decembrie un ajutor financiar de 1 miliard de euro pentru regiune, oferind un impuls creşterii pe termen scurt.

În ceea ce priveşte economia Turciei, Focus Economics notează că aceasta a fost afectată semnificativ de războiul din Ucraina, iar perturbările legate de preţurile la energie şi alimente au contribuit suplimentar la o inflaţie record în 2022. Deficitul de cont curent al ţării a crescut la cel mai înalt nivel din ultimii nouă ani din cauza facturii mai mari la importul de energie. Devalorizarea lirei a înrăutăţit şi mai mult aceste condiţii şi, ca urmare, ritmul de creştere a PIB-ului s-a redus la jumătate faţă de anul precedent. În ciuda efectelor adverse ale războiului, Turcia a reuşit să atenueze o parte din daune prin menţinerea unei poziţii relativ neutre în conflict. Deşi a condamnat invazia, Turcia nu a impus sancţiuni Rusiei în 2022. Ba chiar comerţul dintre cele două ţări a crescut în cursul anului, Turcia a importat resurse energetice mai ieftine din Rusia, ceea ce a dus la o creştere cu 103% a importurilor din Rusia, în timp ce, în paralel, exporturile către Rusia au crescut cu aproape 62%. În iulie 2022, Turcia a jucat un rol esenţial în negocierea Acordului privind transportul cerealelor pe Marea Neagră, asigurând aprovizionarea vitală a ţării cu cereale. Însă, în martie 2023, Turcia a sistat tranzitul mărfurilor aflate sub sancţiunile Occidentului către Rusia, ca urmare a presiunilor din partea ţărilor occidentale.