Europarlamentarii AUR/ECR: Anularea alegerilor prezidenţiale - un precedent european periculos

Grupul deputaţilor europeni din partea AUR/ECR au înaintat o scrisoare deschisă către Parlamentul European în care arată că decizia Curţii Constituţionale a României de anulare a alegerilor prezidenţiale reprezintă "un precedent european periculos" şi o "implicare brutală în alegerile din România şi în procesul judiciar românesc a serviciilor secrete".

În documentul semnat de deputaţii europeni Gheorghe Piperea, Claudiu Târziu, Adrian-George Axinia, Şerban-Dimitrie Sturdza şi Maria-Georgiana Teodorescu se arată: "Circumstanţele deciziei CCR de anulare a alegerilor sunt teribile şi prezintă un imens risc de precedent anti-democratic. Nimic nu garantează, în acest moment, că acest precedent nu se va repeta în România sau în orice alt stat membru al Uniunii Europene. CCR s-a auto-sesizat pentru a pronunţa anularea alegerilor. Conform legii române, CCR trebuie sesizată de o persoană fizică sau de o instituţie pentru a pronunţa decizii. Singura situaţie în care CCR se poate auto-sesiza este aceea în care există o iniţiativă de modificare a Constituţiei. Conform Constituţiei României, CCR are atribuţia de a veghea la derularea alegerilor prezidenţiale şi de a confirma rezultatele sufragiului, iar nu şi atribuţia de a le anula. În baza Legii nr. 370/2004, CCR poate anula turul I sau turul II al alegerilor prezidenţiale, dispunând repetarea acestora, dar nu poate anula întregul proces electoral. Reamintim că, în data de 3 decembrie, CCR validase deja alegerile din turul I. În mod cu totul samavolnic şi chiar cu încălcarea propriei jurisprudenţe, CCR a anulat alegerile invocând «note informative» de la serviciile secrete române din care ar putea rezulta implicarea unui «actor statal» în alegerile din România. Nu au existat la data deciziei de anulare a alegerilor (6 decembrie 2024), nu există nici în acest moment probe care să releve frauda electorală. Având în vedere războiul din Ucraina, precum şi rolul crucial al României, membră a NATO, în gestionarea consecinţelor geo-politice ale acestui război, decizia CCR din data de 6 decembrie 2024, nesusţinută de probe, ridică o problemă majoră de securitate şi de încredere în autorităţile române şi în Statul român, ca partener şi aliat al statelor membre UE şi NATO".

Semnatarii scrisorii deschise adresată Parlamentului European afirmă că respectivele note informative de la serviciile secrete nu doar că au caracter imprecis, dar par fi produse pro-causa, în timpul care s-a scurs între decizia de validare (3 decembrie) şi decizia de anulare (6 decembrie) a alegerilor. Ei susţin că, dacă ar fi fost probe reale ale implicării "actorului statal" nenumit (evident, este vorba despre spionajul rusesc), este evident că CCR ar fi fost în măsură să invalideze alegerile încă din data de 3 decembrie, dar nu a facut-o decât în data de 6 decembrie 2024, când a fost clar că poporul român nu va vota conform aşteptărilor establishmentului românesc.

În scrisoarea deschisă se mai arată: "Primul aspect extrem de grav al deciziei CCR de anulare a alegerilor este implicarea brutală în alegerile din România şi în procesul judiciar românesc a serviciilor secrete. În anul 2019, aceeaşi CCR anulase protocoalele justiţiei cu serviciile secrete, întrucât încălcau Constituţia. Acum, CCR şi-a încălcat propria jurisprudenţă. Din perspectiva statului de drept şi a democraţiei, precedentul creat este extrem de periculos, echivalând cu o lovitură de stat. Nu există motive ca statele membre ale UE să creadă ca asemenea precedent nu s-ar putea repeta în România, Germania, Franţa, Italia, Ungaria, Polonia sau Grecia, de exemplu. Printr-un raţionament precar, CCR consideră că alegătorii au fost manipulaţi prin intermediul tik tok să voteze un candidat, ca şi când platforma chinezească i-ar fi pus cu mâna pe alegători să voteze într-un anumit fel. Acest raţionament precar nu numai că infantilizează un număr de 2,1 milioane de alegători care ar fi fost manipulaţi, ci anulează şi restul de 7,4 milioane de voturi, teoretic ne-manipulate".

Eurodeputaţii AUR/ECR consideră că aspectul cel mai grav al deciziei CCR de anulare a alegerilor este încredinţarea unui mandat ad - hoc şi sine die de preşedinte în favoarea lui Klaus Werner Iohannis, căruia îi expiră mandatul de Preşedinte al României în data de 21 decembrie 2024.

"Fără să fi fost sesizată de nimeni în acest scop şi fără să aibă vreo competenţa conform Constituţiei sau legii, CCR a constatat că sunt aplicabile dispoziţiile din Constituţia României care permite prelungirea mandatului până la alegerea unui alt preşedinte. Constituţia României nu permite prelungirea mandatului unui preşedinte aflat în funcţie decât în n caz de război sau de catastrofă. Prelungirea se acordă de către Parlament, prin lege organică. Nu există asemenea lege. Nu există asemenea motive. Din data de 22 decembrie 2024, România va avea un preşedinte ilegitim. În cadrul instituţiilor europene, inclusiv cele cu atribuţii de co-legiferare şi de apărare sau diplomatice, România va fi reprezentată de un preşedinte ilegitim. Din perspectiva construcţiei juridice europene şi a principiului democraţiei reprezentative, asemenea situaţie este intolerabilă", susţin autorii scrisorii deschise în textul citat.

Ei atrag în final atenţia asupra art. 2 din Constituţia României, care este similar cu cel din Constituţia Franţei şi care stipulează că suveranitatea naţională aparţine poporului român şi se exercită prin reprezentanţi rezultaţi din alegeri libere şi corecte ("iar nu prin autorităţi samavolnice sau servicii secrete" - potrivit semnatarilor scrisorii deschise), niciun grup sau individ neavând dreptul să exercite această suveranitate în interes propriu.

(C)