Europeni, ancoraţi-vă aşteptările inflaţioniste!

Raportul preliminar privind inflaţia din Germania în prima lună a anului curent a adus o surpriză majoră. Indicele preţurilor de consum a crescut cu o rată anuală de 1%, după o scădere de 0,3% în cele două luni precedente, pe fondul unei creşteri lunare peste aşteptări, de 0,8% (vezi graficul).

Preţurile alimentelor şi-au accelerat creşterea anuală până la 2,2% în ianuarie 2021, de la 0,5% în luna precedentă, iar preţurile serviciilor şi-au accelerat creşterea anuală până la 1,5%, de la 1,1%.

Indicele armonizat al preţurilor de consum arată presiuni inflaţioniste şi mai mari. Creşterea anuală din prima lună a anului 2021 este estimată la 1,6%, după o scădere de 0,7% în luna precedentă, pe fondul unei creşteri lunare de 1,4%.

După cum se arată în comunicatul de presă al Biroului Federal de Statistică (Destatis), evoluţia preţurilor de consum a fost influenţată de modificarea TVA, a cărei reducere temporară a expirat la sfârşitul anului trecut, introducerea unei taxe asupra emisiunilor de dioxid de carbon şi de creşterea salariului minim pe economie.

Într-un interviu acordat postului public de radio din Germania, Isabel Schnabel, membru al conducerii executive a BCE, a declarat că "observăm o evoluţie interesantă pe termen scurt" referitor la rata inflaţiei din Germania, pe care a caracterizat-o drept "sur­prinzător de ridicată".

Apoi fenomenul a fost minimalizat, deoarece "este rezultatul acţiunii unor factori cu efect temporar". În plus, doamna Schnabel a subliniat că "nu este uşor să măsurăm inflaţia acum, în condiţiile în care structura coşului de consum s-a modificat semnificativ pe fondul pandemiei".

Schnabel a mai precizat că sunt dificile şi comparaţiile în timp ale creşterilor de preţ, în condiţiile în care s-au modificat ponderile produselor şi serviciilor din coşul de consum al populaţiei. Este bine, totuşi, că BCE continuă să ţintească inflaţia.

Concluzia oficialului BCE a fost că nu vor exista schimbări fundamentale, pe fondul cererii scăzute, iar "principalul motiv de îngrijorare va continua să fie o inflaţie prea scăzută, nu o inflaţie prea ridicată".

O astfel de declaraţie era de aşteptat, în condiţiile în care Isabel Schnabel a mai subliniat în cadrul interviului că "majorarea dobânzii în situaţia curentă ar avea efecte dezastruoase". Bineînţeles că efectele dezastruoase de acum ar fi rezultatul direct politicilor dezastruoase ale BCE de până acum, prin care s-a urmărit forţarea scăderii dobânzilor cu orice preţ, pe fondul ignorării complete a efectelor asupra stabilităţii financiare şi solvabilităţii statelor din zona euro.

Semnalul este clar: indiferent cât de ridicată va fi inflaţia din Europa în perioada următoare, oficialii BCE vor folosi toate "instrumentele" de comunicare şi persuasiune pentru a convinge cetăţenii că inflaţia nu reprezintă o problemă.

Din păcate, optimismul Băncii Centrale Europene s-ar putea dovedi nefondat, mai ales pe fondul unor evoluţii îngrijorătoare în ceea ce priveşte funcţionarea lanţurilor de aprovizionare dintre Asia, nu doar China, şi Europa sau Statele Unite.

Financial Times a scris recent că "explozia costurilor transportului maritim din Asia s-a transformat în criză de aprovizionare pentru importatorii din Europa".

Datele preluate de FT de la Freightos arată o creştere de peste 4 ori a costului transportului pentru un container standard din China în Europa în ultimele opt săptămâni, dincolo de pragul de 9.000 de dolari. Au fost raportate creşteri şi de circa 6 ori în ultimele trei luni, până la circa 12.000 de dolari.

Fenomenul este determinat de criza acută de containere goale în principalele economii exportatoare din Asia, pe fondul întârzierilor masive generate de acumularea containerelor goale în Europa şi SUA din prima jumătate a anului trecut.

"Producătorii nu vor putea absorbi aceste creşteri uriaşe ale costurilor de transport", se arată într-un comunicat de la Association of Manufacturers of Domestic Appliances din Marea Britanie. După cum scrie FT, efectele asupra preţurilor finale vor fi semnificative pentru o gamă largă de produse, de la echipamente casnice, echipamente sportive, jucării până la fructe uscate, iar impactul negativ este deosebit de dur mai ales pentru importatorii mici şi mijlocii.

"Platformele şi magazinele online care reuşesc să se aprovizioneze pot să ceară oricât", a declarat pentru FT proprietarul celui mai mare magazin de jucării din centrul oraşului Milano.

Atât reprezentanţi ai vânzătorilor retail cât şi ai producătorilor au declarat pentru Financial Times că au probleme tot mai mari la aprovizionarea cu produse finite sau produse intermediare.

Probabil că dislocarea lanţurilor de producţie şi aprovizionare l-au determinat pe Carsten Brzeski, director de cercetare macro în cadrul ING, să afirme că "s-a întors monstrul inflaţionist" într-o notă preluată de Financial Times.

În opinia sa, "şocul inflaţionist din Germania poate reprezenta o provocare pentru BCE în ceea ce priveşte comunicarea", deoarece "rata de astăzi a inflaţiei este doar începutul unei perioade cu inflaţie semnificativ mai ridicată în Germania".

Bineînţeles că este puţin probabilă limitarea problemei inflaţioniste la nivelul Germaniei sau al zonei euro, iar pentru a nu se confrunta cu provocări în comunicare poate că BCE ar putea să pornească şi tiparniţe 3D. Astfel se poate rezolva criza containerelor şi se pot adăuga verigile lipsă din lanţurile globale de aprovizionare şi desfacere.