Evo Morales, ales preşedinte din primul tur

Tribunalul Suprem Electoral (TSE) l-a declarat în mod oficial învingător în alegerile prezidenţiale de duminică în Bolivia pe Evo Morales, a cărui realegere este contestată de opoziţie şi parte a comunităii internaţionale, în timp ce o mişcare de contestare continuă, relatează AFP.

Principalul său adversar, perdant în acest scrutin, Carlos Mesa, acuză Guvernul de "fraude" şi a subliniat că nu recunoaşte rezultatele, şi-a îndemnat susţinătorii să se mobilizeze paşnic pentru a cere un al doilea tur de scrutin.

Această cerere este suţinută de către Uniunea Europeană , Statele Unite, Organizaţia Statelor Americane (OEA), Columbia şi Argentina.

Preşedinta TSE, Maria Eugenia Choque, a citit rezultatul numărării integrale a buletinelor de vot. Şeful în exerciţiu al statului obţine 47,08% din voturile exprimate, iar Mesa 36,51%, o distanţă mai mare de zece puncte procentuale - necesară în vederea unei victorii din primul tur.

"Sistemul electoral din Bolivia este complet transparent", a dat asigurări Idelfonso Mamani, un magistrat de la TSE.

Blocarea străzilor, defilări şi ciocniri au avut loc în Bolivia. În mijlocul petardelor, unor steaguri boliviene şi sloganuri, coloane de mii de persoane au traversat vineri La Paz, în pofida ploii, pentru a se duce la sediul TSE, unde era desfăşurat un impozant dispozitiv poliţienesc, a constat un fotograf AFP.

Manifestanţii cereau "respectarea votului" lor şi blocau străzi în sudul La Paz, după ce au ridicat baricade din pneuri, corzi şi pubele.

La Cochabamba, într-o atmosferă mai tensionată, susţinători ai Guvernului şi opoziţiei se înfruntau cu lovituri de bastoane şi aruncând cu pietre, potrivit presei locale. Alte incidente au avut loc la Santa Cruz.

Primele rezultate parţiale din seara votului sugerau un al doilea tur, însă rezultate noi, difuzate peste 20 de ore mai târziu, luni, l-au prezentat practic victorios pe Morales, ceea ce a trezit în rândul opoziţiei şi observatorilor internaţionali suspiciuni de fraude.

Aflat la putere din 2006, preşedintele în exerciţiu se află aşadar în drum către al patrulea mandat, în perioada 2020-2025.