Companiile din România ar putea fi nevoite să-şi dezvolte în mod accelerat strategiile şi capacitatea de apărare împotriva fraudelor, pe fondul schimbărilor generate de criza economică şi sanitară provocată de virusul SARS-COV2, susţin experţii români în investigaţii private pentru mediul corporate, conform unui comunicat de presă.
Dacă până acum, numărul industriilor expuse riscului de a înregistra pierderi din cauza fraudelor comise de persoane sau grupări infracţionale specializate era relativ restrâns iar fraudele erau comise preponderent în mediul offline, noua realitate economică ar putea accelera transferul infracţionalităţii în mediul online şi, totodată, extinde sfera companiilor expuse riscului, adaugă sursa citată.
Marius Porceanu, fondator şi CEO al SPIA - Secret Private Investigations Agency, a declarat: "' Dacă am face un top al celor mai expuse companii la fraudare, în România, primele locuri ar fi ocupate în prezent de companii care activează în sectoare precum asigurările, energia, comerţul şi băncile, iar fraudele sunt realizate preponderent offline. În străinătate, principalele sectoare vizate de grupările infracţionale sunt băncile, comerţul, asigurările şi mai puţin energia. Într-un top al celor mai avansate state în ce priveşte utilizarea serviciilor specializate de investigaţii private se numără Marea Britanie, Germania, Franţa, Italia şi Spania.''
Antoaneta Ionescu, Managing Partner SPIA, a declarat: ''Industria asigurărilor este domeniul cel mai expus infracţionalităţii transfrontaliere, fraudele fiind comise de reţele care acţionează global, bine organizate, care dispun de un arsenal impresionant de resurse şi know-how, care rafinează şi inovează permanent metodele şi, mai mult decât atât, personalizează cazurile astfel încât o soluţie aplicată unui caz nu mai este utilă în altele. Dintre metodele care generează cele mai mari pierderi asigurătorilor care nu îşi iau măsuri de protecţie la timp, se remarcă fraudele cu maşini ce au valori de piaţă considerabile şi fraudele cu aşa zişi moştenitori ai victimelor accidentelor de circulaţie.''
Chiar dacă legislaţia românească a reglementat exercitarea profesiei de investigator privat în 2003, odată cu adoptarea Legii nr. 329, serviciile dedicate companiilor au început să se dezvolte cu adevărat abia după 2010, odată cu intrarea în economie a investitorilor străini - multinaţionale sau fonduri de investiţii care au făcut achiziţii în domenii strategice.
Practic, explică reprezentanţii SPIA, în România, piaţa s-a format din nevoia companiilor multinaţionale de a-şi proteja investiţiile, de a elimina sau limita riscurile de fraudare la care erau expuse. Dacă în Europa occidentală există o tradiţie de zeci de ani iar domeniul este strict reglementat, cu organizaţii şi asociaţii de breaslă bine închegate, România este încă la început de drum.
Considerată o piaţă tânără, a cărei cifră de afaceri cumulată s-a apropiat în 2019 de pragul de 10 milioane de euro, piaţa serviciilor de investigaţii private din România este dominată valoric de serviciile destinate companiilor, deşi agenţiile care oferă servicii persoanelor fizice reprezintă mai mult de 80%.
Conform statisticilor oficiale, 90% din cifra de afaceri de anul trecut a industriei a fost realizată de primele 10 agenţii de investigaţii private din cele peste 650 licenţiate în domeniu.
Experţii SPIA consideră că, deşi puternic afectată de pandemie, piaţa românească a serviciilor de investigaţii private în mediul corporate are capacitatea de a se adapta rapid schimbărilor impuse de noile modele de business şi, implicit, de a face faţă transferului infracţionalităţii din mediul offline în online, notează sursa citată.