EXPERTUL FISCAL DAN SCHWARTZ: "Prognoza economică pentru 2019 nu este foarte optimistă"

Ritmul de creştere economică al ţării noastre ar putea consemna un declin, anul acesta, în special în contextul schimbărilor legislative din ultima vreme şi a Ordonanţei de Urgenţă 114/2018, care a introdus suprataxarea în sectoare precum energie, telecomunicaţii, bancar ş.a.m.d., ne-a declarat, vineri, expertul fiscal Dan Schwartz, managing partner RSM.

Afirmaţiile expertului fiscal vin în contextul în care cifrele publicate vineri de Institutul Naţional de Statistică (INS) arată o majorare a Produsului Intern Brut (PIB) cu 4,4% în cel de-al treilea trimestru al anului trecut, faţă de acelaşi interval din 2017.

Totodată, INS indică o creştere cu 4,2% a PIB-ului pe primele 11 luni din 2018, comparativ cu perioada similară a anului precedent.

În acest context, domnia sa a adăugat: "În acelaşi timp, s-a putut observa o scădere a investiţiilor străine în Româ­nia, în sensul mic­şorării numărului de companii nou înfiinţate, chiar dacă la nivelul capitalului social acesta a crescut. Dacă punem cap la cap semnele acestea, putem spune că pentru 2019, prognoza nu poate fi foarte optimis­tă, aşteptările mele fiind ca, în cel mai bun caz, ţara noastră să rămână la nivelul de creştere economică de circa 4%, pe care probabil că îl va raporta pentru întregul an 2018".

În plus, reprezentantul RSM a amintit că, anul trecut, economia a înregistrat, de fapt, o scădere a ritmului de creştere, comparativ cu 2017, de la 8,8% la 4,2%, menţionând că asta arată că acea majorare de 8,8% a fost una conjucturală, România intrând din 2018 într-un ritm de creştere conform cu potenţialul său.

În ceea ce priveşte natura creşterii economice marcate de ţara noastră, domnul Schwartz a subliniat că, "oricum, dezvoltarea noastră s-a bazat şi se bazează pe consum, nu pe investiţii".

Totodată, expertul fiscal a precizat: "Nivelul investiţiilor nu a crescut şi nu ştiu, nu am văzut, bugetul de stat pe 2019 pentru că încă el nu a fost făcut public, ca să putem şti, clar, dacă Guvernul intenţionează să schimbe direcţia de dezvoltare a ţării de la consum către investiţii. Părerea mea este că o ţară ca România (la nivelul ei de dezvoltare şi la dimensiunile ei) trebuie să îşi bazeze creşterea economică pe investiţii şi mai puţin pe consum. (...). De aceea sper ca anul aces­ta să fie cel în care Guvenul va începe să transfere resursele bugetare din zona consumului în zona investiţiilor, deşi în condiţiile actuale - OUG 114/2018, care creează probleme enorme întregii economii româneşti - mi se pare puţin probabil ca guvernanţii, prin bugetul de stat, să mute accentul de la consum către investiţii".

Cu toate că OUG 114/2018 impune câteva restricţii bugetare, ea continuă, totuşi, să stimuleze consumul, nu doar pe calea, binecunoscută până acum, a majorărilor salariale în sectorul public, ci şi prin intermediul măsurilor fis­cale pe care le introduce, atrage atenţia Dan Schwartz.

Reprezentantul RSM este de părere că măsura de suprataxare a sectorului bancar va obliga Banca Naţională a României (BNR) să folosească mai puţin dobânda-cheie ca instrument de control al inflaţiei, în cazul în care va trebui să facă eforturi pentru susţinerea economiei româneşti.

Domnia sa a explicat că, în acest caz, problema este una de natură tehnică, suprataxarea pe activele băncilor fiind legată de nivelul indicelui ROBOR, care este influenţat, printre altele, şi de BNR, astfel că, dacă se doreşte ca acest indice macroeconomic să scadă, banca centrală ar trebui să reducă dobânda-cheie, condiţii în care Banca Naţională ar pierde controlul asupra inflaţiei. Pericolul este major pentru economia ţării noastre, efectele devastatoare ale unei inflaţii peste limitele acceptabile fiind binecunoscute, a atras atenţia domnul Schwartz.

"Punând cap la cap toate aceste elemente, în momentul de faţă, cheia dezvoltării ţării este în mâinile Guvernului, iar în condiţiile în care acesta continuă să ia măsuri legislative care nu ţin cont de realităţile economice şi de legile economiei de piaţă, intervenind masiv în economie, nu sunt foarte optimist pentru 2019. OUG 114/2018 este una dintre cele mai dure intervenţii în economie, pe care guvernele aces­tei ţări le-au avut în perioada post-comunistă", a mai spus domnul Schwartz.

În ceea ce priveşte efectele ordonanţei de la finele anului trecut, expertul fiscal a menţionat că mediul de afaceri încearcă, pe toate canalele, să le explice factorilor guvernamentali "că trebuie făcut ceva, că măsurile respective au fost luate peste noapte, fără consultări cu mediul de afaceri", şi că este foarte probabil ca efectele pe care ordonanţa le va avea asupra economiei româneşti să fie negative.

"Această ordonanţă nu are norme de aplicare şi, oricum, nu se poate aplica aşa cum este acum fiindcă este neclar formulată. În Parlament există, deja, legea ei de aprobare, prin care - dacă ea va fi adoptată rapid - se pot face intervenţii care să corecteze efectele negative pe care, în forma ei iniţială, OUG s-ar părea că le va avea. Suntem în al 12-lea ceas, încă se poate face ceva, iar apelul mediului de afaceri către guvernanţi este unul la rezonabilitate şi la raţiune", a conchis reprezentantul RSM.

• INS: "PIB-ul estimat pentru T3 2018 - în creştere cu 4,2% faţă de T3 2017"

Produsul Intern Brut (date ajustate sezonier) estimat pentru trimestrul al treilea din 2018 a fost de 240925,4 milioane de lei preţuri curente, în creştere - în termeni reali - cu 1,9% faţă de trimestrul doi al anului trecut şi cu 4,2% faţă de trimestrul trei din 2017, arată cifrele publicate, vineri, de INS.

Potrivit comunicatului INS, PIB-ul estimat pentru perioada 1 ianuarie - 30 septembrie 2018 a fost de 700997,6 milioane de lei preţuri curente, în creştere - în termeni reali - cu 4,3% faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent.

Conform INS, PIB-ul estimat pentru cel de-al treilea trimestru al anului trecut a fost de 265572,9 milioane de lei preţuri curente, în creştere - în termeni reali - cu 4,4% faţă de acelaşi trimestru din 2017.

Comunicatul mai notează că Produsul Intern Brut estimat pentru primele nouă luni ale anului trecut a fost de 665036,3 milioane de lei preţuri curente, în creştere - în termeni reali - cu 4,2% faţă de acelaşi interval din 2017.