EnglishRomânia a exportat, anul trecut, produse agroalimentare în valoare totală de peste 5,098 miliarde de euro, cu 1,183 miliarde de euro mai mult faţă de anul precedent, şi a încheiat anul cu un plus de aproape 325 milioane euro la balanţa comercială pe acest segment, primul excedent din ultimii 20 de ani, potrivit unui comunicat emis de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).
Importurile de produse agroalimentare au depăşit uşor valoarea de 4,773 miliarde euro, consemnând o creştere de 2,4% comparativ cu valoarea înregistrată în anul 2012. Raportat la anul anterior, în 2013 livrările intracomunitare s-au majorat cu 10,9%, iar exporturile în ţări terţe au crescut cu 72,4%.
În acest context, excedentul comercial al schimburilor României de produse agroalimentare la sfârşitul lui 2013 a fost de 324,9 milioane de euro, în creştere faţă de nivelul de 301,1 milioane euro la finele lunii noiembrie 2013 şi comparativ cu un deficit de 745,5 milioane euro în anul 2012, precizează MADR.
Principalul produs exportat de România a fost grâul, livrările externe crescând cu 433,6 milioane de euro faţă de valoarea exporturilor de grâu din 2012, rezultat al dublării cantităţii exportate la peste 4,773 milioane de tone.
Comparativ cu anul precedent, în 2013 s-au obţinut venituri suplimentare la majoritatea grupelor de produse agroalimentare exportate: seminţe de floarea-soarelui (+215,1 milioane euro), seminţe de rapiţă (+150,8 milioane euro), porumb (+134,5 milioane euro), orz (+69,6 milioane euro), ţigări (+51,2 milioane euro), turte din extracţia grăsimilor vegetale (+33,1 milioane euro), produse de brutărie-patiserie (+17,3 milioane euro), preparate şi conserve din carne (+16,3 milioane euro), brânzeturi (+10 milioane euro), se arată în comunicat.
Pe de altă parte, carnea de porc, zahărul, şroturile de soia, produsele de brutărie-patiserie şi preparatele alimentare s-au situat pe primele locuri, ca importuri, în 2013. Comparativ cu 2012, factura importurilor a fost mai scăzută, în principal la zahăr, (-82,1 milioane euro), porumb (-70 milioane euro), ulei de floarea-soarelui (-51,6 milioane euro) şi tutun brut (mai puţin cu 12,4 milioane euro), creşteri fiind înregistrate la unele grupe de produse, cum ar fi: citrice, boabe de soia, brânzeturi, ciocolată, banane, ţigări, preparate pentru hrana animalelor şi carne de porc.
Deficitul comercial agricol al schimburilor intracomunitare, în scădere faţă de anul 2012, a fost supracompensat de surplusul obţinut din comerţul cu ţările terţe (peste 1,207 miliarde euro), ceea ce a condus la rezultatul pozitiv al balanţei pentru anul trecut.
Uniunea Europeană a fost principalul partener în comerţul agricol al României: livrările de produse agroalimentare către această destinaţie au avut o pondere valorică de 58,4%, iar achiziţiile din statele membre UE au deţinut o pondere de 80,9%.
Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, a declarat vineri, la Timişoara, că, pentru prima dată după 20 de ani, România are o balanţă pozitivă de 324 de milioane de euro, în domeniul agrar.
Daniel Constantin a afirmat: "În comparaţie, deficitul era în anul 2012 de 745 de milioane euro, ceea ce înseamnă că avem o creştere de 1,83 miliarde euro faţă de acum doi ani. Principalele produse pe care le exportăm sunt: grâul, floarea soarelui sau ţigările. În 2013 am exportat 4,7 milioane de tone de grâu, chiar şi din producţii anterioare, în timp ce producţia anului trecut a fost de 7,3 milioane de tone".
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. Liviu Tudor-banii Bancorex sunt pe maini bune
(mesaj trimis de biris cornel în data de 16.03.2014, 13:27)
Liviu Tudor, ţepar de profesie II
Thursday, March 6, 2014 de Cristian Stoenescu INVESTIGAŢII no comments
Ziarul continuă seria dezvăluirilor despre Liviu Tudor, omul lui Hrebenciuc şi Iacobov, care a creat o întreagă ţesătură financiară care a condus la prăbuşirea unor firme, sau societăţi bancare.
liviu-tudor
Liv iu Tudor şi Grupul de la Bacău au fost artizanii unei incredibile inginerii financiare prin care au reuşit să-şi umple conturile cu zeci de miliarde. În episodul de azi prezentăm dezvăluirile din Ziarul de Investigații despre activitatea infracţionala a reprezentantului grupului de la Bacău, condus de Viorel Hrebenciuc.
160 de bilete la ordin
Omul de afaceri Liviu Tudor este reprezentantul celebrului grup de la Bacău, condus de Viorel Hrebenciuc. Extinderea în afaceri a lui Tudor este strâns legată de Corneliu Iacubov, SIF Moldova şi Bancorex şi „gozganul rozaliu”, aşa cum l- au poreclit prienenii şi colegii de partid pe Viorel Hrebenciuc. Cât timp a fost președinte al FPP II Moldova (Fondul Proprietăţii Private, actualul SIF Moldova), Corneliu Iacobov a avalizat 160 de bilete la ordin în valoare totală de 110 milioane de dolari, în favoarea a 53 de agenți economici. Deși Consiliul de Administrație al FPP aprobase emiterea de scrisori de garanție bancară cu o limită maximă de un milion de dolari, președintele Consiliului de Administrație, Corneliu Iacobov, a procedat la emiterea unor bilete la ordin depășind în mai multe cazuri sumă de un milion de dolari şi doar pentru o singură firmă.
Comisia parlamentară care a anchetat în 1997 activitatea FPP-urilor de la înființare până la transformarea acestora în SIF-uri a constatat, în cazul FPP II Moldova, că mai multe firme au beneficiat de avalizarea unor bilete la ordin de către acest fond, peste valoarea de un milion de dolari. Printre acestea se numărăr societatea Max Invest SRL, al cărei patron era Liviu Tudor, care a beneficiat de trei bilete la ordin cu o valoare de 800.000 dolari fiecare.
Credite Bancorex de pe moşia fratelui Hrebenciuc
Dintre cele 160 de bilete la ordin avalizate în perioada iunie 1994 – martie 1997 de FPP II Moldova, 141 au fost în favoarea Bancorex și 19 în favoarea Bankcoop. În acea perioadă, la Filială Bacău a Bancorex era director adjunct Laurențiu Hrebenciuc, fratele fostului secretar general al guvernului, Viorel Hrebenciuc, nume de care se leagă numeroase speculații de presă cu privire la afacerile pe care Iacobov le-a derulat în Bacău. Normele Băncii Naționale a României prevăd că banca trebuie să urmărească destinația sumelor și modul în care sunt utilizați banii, dar filiala lui Hrebenciuc nu a avut prea mare „succes” în a controla „drumul milioanelor” împrumutate de fimele controlate de Tudor.
O altă firmă cunoscută ca a sa, Best Oil, a luat de la Bancorex 1, 6 milioane dolari pe care nu i- a mai înapoiat niciodată. Totalul creditelor luate de la Bancorex de firmele controlate de Tudor, cum scria presa vremii, a fost de 8, 4 milioane de dolari, „găuri nerge” care au ajuns la datoria publică, prin binecunosctuta suveică Bancorex- AVAS- AAAS, cum s-a numit în timp Administrarea Activelor Statului.
La peste zece ani de la jaful Bancorex, datoriile încă figurează în baza de date a Agenţiei pentru Administrarea Activelor Statului, dar nu în sarcina firmelor magnatului Tudor, ci la datoria publică, adică sunt acoperite din buzunarul fiecăruia dintre noi.
Următoarele firme cunoscute ca ale lui Liviu Tudor au păstrat gustul împrumuturilor, probabil pe linie genealogică) – ele având contracte credite la Alpha Bank cu mult peste 100 de milioane de euro. Astăzi, când Bancorex a rămas doar un caz de presă, Liviu Tudor este un manager de top şi chiar dă sfaturi despre cum să ajungi un manager de top fără a mai indica „bibliografia suplimentară” a creditelor Bancorex, via SIF Moldova.