Extinderea Portului Constanţa, blocată de Comisia Europeană

Activitatea în Portul Constanţa se află în continuă dezvoltare, aşa cum arată statistica anuală, ce a consemnat pentru 2018 cel mai mare trafic de marfă - 62,7 milioane tone - din ultimii 30 de ani. Creşterea exporturilor, mai ales a celor agricole, precum şi importurile masive în domeniul indus-trial, necesită o mărire a capacităţii de depozitare şi a capacităţii operative a portului Constanţa.

De aceea, conducerea Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime Constanţa SA (CNAPMC) doreşte să construiască noi moluri operaţionale, obiective care ar extinde suprafaţa Portului Constanţa cu 70 de hectare.

Construirea molurilor 3 şi 4 din Portul Constanţa ar costa peste 700 milioane euro (mol III S - 225 milioane euro, iar molul IVS - valoare estimată de 550 milioane euro), iar contribuţia CNAPMC ar fi de 120 milioane euro, în condiţiile în care cifra de afaceri anuală a companiei se ridică la 70 de milioane euro.

Din păcate, un astfel de proiect nu este aprobat la finanţare de factorii de decizie de la Bruxelles, deoarece experţii tehnici ai Comisiei Europene consideră că, deşi molurile vor fi proprietatea statului, ele vor fi folosite de operatori privaţi şi astfel banii europeni s-ar transforma într-un ajutor de stat pentru societăţile comerciale respective.

Autorităţile portuare au solicitat sprijinul Ministerului Fondurilor Europene pentru ca situaţia respectivă să fie discutată cu reprezentanţii Comisiei de la Bruxelles.

Roxana Mânzatu, ministrul pentru fondurile europene a declarat: "Am dis-cutat cu Comisia Europeană, pentru a face cofinanţarea tot din fonduri europene. M-am interesat în primul rând pentru construirea spitalelor regionale, dacă putem să operaţionalizăm astfel încât să vină partenerul privat cu partea lui, iar cofinanţarea pe care ar trebui să o dăm de la buget să vină din fonduri europene. Ei ne-au dat câteva exemple, dar nu păreau foarte încântaţi. Probabil că îşi doresc să folosim fondurile europene direct, ca granturi, iar parteneriatul public-privat nu este prea apreciat. Am întrebat dacă putem să susţinem investiţia publică din bugetul total al proiectului şi din fonduri europene, iar răspunsul a fost da, însă nu ni s-a spus cum am putea să facem acest lucru".

Conducerea Portului Constanţa este nemulţumită de modul în care oficialii de la Bruxelles analizează datele pe care CNAPMC le-a pus la dispoziţia acestora.

Daniela Şerban, director general al CNAPMC, ne-a declarat: "Dacă am face investiţii finanţate doar pe fonduri europene, nu ni s-ar acorda mai mult de 15 milioane de euro. O astfel de finanţare este foarte mică, dacă ţinem cont de complexitatea lucrărilor ce sunt efectuate în Portul Constanţa. Am încercat, prin fonduri europene, să derulăm proiecte care să vină şi în sprijinul operatorilor portuari, prin modernizarea danelor şi cheiurilor maritime. Deşi infrastructura portuară aparţine statului şi este concesionată operatorilor privaţi, Comisia Europeană susţine că nu putem face investiţii pe proprietatea noastră, deoarece de ele ar beneficia operatorii privaţi şi asta s-ar constitui într-un ajutor de stat ce nu poate fi acceptat de Bruxelles. La fel este situaţia şi cu finanţarea construirii molurilor 3 şi 4. Cred că ar trebui ca la negocierile de la Bruxelles să existe o singură voce a mai multor instituţii şi autorităţi publice concertate: Ministerul Fondurilor Europene, premierul, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Dezvoltării şi Ministerul Transporturilor. Ar fi necesară o delegaţie comună cu noi care să susţină acelaşi punct de vedere în faţa Comisie Europene pentru schimbarea punctului de vedere tehnic al oficialilor de la Bruxelles".

De altfel, construirea molurilor 3 şi 4 se află pe lista de obiective pentru care CNAPMC doreşte finanţare europeană pe cadrul financiar multianual 2021-2027. Pe lista res-pectivă se mai află extinderea la patru benzi a drumului dintre Poarta 7 şi jocţiunea cu podul rutier CDMN, extinderea la patru benzi a drumului dintre Poarta 10 bis şi Poarta 10, extinderea şi modernizarea infrastructurii de apă şi canalizare, consolidarea, stabilizarea şi amenajarea falezei Portului Constanţa între porţile de acces 3 şi 7, modernizarea infrastructurii de distribuţie a energiei electrice, pod rutier peste canalul de legătură şi racorduri cu reţeau de drumuri.

La ora actuală, în Portul Constanţa îşi desfăşoară activitatea aproximativ 1000 de agenţi economici. Roxana Mânzatu, ministrul fondurilor europene, a precizat că pentru aceştia s-a des-chis recent o linie de finanţare în valoa-re de 100 milioane de euro, de către mecanismul intermediar de la Minis-terul Transporturilor.

Daniela Şerban, director general al CNAPMC a spus: "Dacă noi, ca instituţii ale statului, suntem alături de operatorii portuari în tot ceea ce fac, sunt convinsă că lucrurile vor funcţiona cum trebuie, mai ales că în ultima perioadă activitatea în Portul Constanţa a crescut foarte mult. Cred că împreună cu Ministerul Fondurilor Europene vom găsi soluţii ca să facem proiecte împreună cu operatorii economici privaţi din această zonă".

Pentru anul 2019, din fondurile europene va fi crescută adâncimea şenalelor navigabile, a bazinelor, se va mări siguranţa navigaţie şi va fi achiziţionată o navă dotată cu sistem hidrografic. Valoarea acestui proiect este de 227.8333.307 lei.

Un alt proiect ce se derulează în acest an este cel privind construirea noului terminal de cereale, la Dana 80, care va primi în viitor nave de tonaj mare pentru exportul acestor produse. Finanţarea ridicării noului terminal de cereale este de 25.778.122 lei.

Anul viitor ar urma să fie finalizat proiectul privind infrastructura de acorstare a nevlor tehnice şi amenjarea unei platforme pentru servicii conexe acestor nave (obiectiv în valoare de 33.993.737 lei).

Menţionăm că, tot pe fonduri europene, în acest an, CNAPMC a achiziţionat o navă tanc autopropulsată destinată colectării de pe nave şi trans-portului pe ţărm a reziduurilor lichide.