EY Eurozone Forecast preconizează o creştere economică a zonei euro de 1,6%, în 2015

Conform barometrului EY Eurozone Forecast (EEF), pentru anul 2015 este preconizată o creştere economică de 1,6%, iar pentru anul 2016 ar putea ajunge la 1,9%, potrivit unui comunicat transmis astăzi redacţiei.

Startul pozitiv al Zonei Euro în 2015 - cu o creştere de 0,4% a PIB-ul în primul trimestru, mai mare decât a SUA sau a Marii Britanii - indică faptul că, în general, consumatorii răspund la ieftinirea preţurilor la energie, conform ediţiei din iunie 2015 a barometrului EEF.

Performanţa economică a României în primul trimestru al acestui an a fost peste aşteptări, marcând o creştere economică de 4.2%. Deşi este puţin probabil ca acest ritm să fie susţinut pe parcursul întregului an, perspectivele pentru 2015 rămân destul de optimiste. Dacă revenirea Zonei Euro se păstrează pe aceleaşi coordonate, perspectiva de creştere a PIB-ului României este de 3.1% în 2015 şi de 3.2% în 2016, cu posibilitatea de a depăşi aceste niveluri după 2017.

Consumul intern a crescut la nivel real cu un ritm care nu a mai fost atins din 2008 încoace, înregistrând o creştere trimestrială de 2.6% în ultimul trimestru al anului 2014. Aceste date încurajatoare au continuat şi anul acesta, când s-a înregistrat o creştere a salariilor în medie cu aproape 7% în ianuarie şi în februarie, faţă de aceiaşi perioadă a anului trecut.

Consumul intern are perspective de creştere cu peste 4% în 2015, după expansiunea de 5% înregistrată în 2014. Creşterea semnificativă a salariilor, de peste 6%, împreună cu inflaţia scăzută au întărit în această perioadă puterea de cumpărare a consumatorilor români.

Companiile se pregătesc de investiţii, datele din ultimele luni legate de mediul de afaceri şi de creditare fiind din ce în ce mai pozitive. EEF prevede că investiţiile totale vor creşte cu 1,1% în 2015, înainte de a se accelera la aproape 3% în 2016-17, după care se vor stabiliza, la un nivel de 2,5% în 2018-19. Asemenea rate de creştere ale investiţiilor sunt foarte apropiate de cele de dinainte de criză.

Procedura de quantitative easing va ajuta la menţinerea costurilor de creditare a afacerilor, guvernelor şi persoanelor fizice din Zona Euro la niveluri joase, în acest an şi în următorul. În orice caz, posibilitatea ieşirii Greciei din Zona Euro continuă să arunce o umbră asupra pieţelor financiare.

În cea de-a doua jumătate a anului 2015, gopodăriile vor începe să simtă creşterea cu 5% a facturilor la energie în conformitate cu evoluţia din 2016 a preţului mondial la petrol, fapt care va mai tempera creşterea cheltuielilor de consum.

Cu toate astea, date fiind perspectivele mai bune ale pieţei muncii, EEF se aşteaptă la creşterea cu 1,7% a cheltuielilor de consum în 2015 şi cu 1,6% în 2016, rate semnificativ mai mari decât cea de 1% din 2014 şi cu mult peste media ultimilor ani. În unele ţări, cum ar fi Germania, această creştere este alimentată de creşterile salariale pe o piaţă care cunoaşte limitări. În alte ţări, cum este Italia, consumatorii îşi cheltuie banii economisiţi din folosirea energiei eoliene pe bunuri de folosinţă îndelungată cum sunt maşinile şi aparatele electrocasnice, încurajaţi fiind de stabilizarea pieţelor muncii.

Deprecierea a însemnat o monedă europeană cu 7% mai slabă decât la începutul lui 2015 şi o monedă care continuă să fie mai slabă faţă de lira sterlină. Acest fapt a întărit competitivitatea Zonei Euro pe pieţe cheie de export, mai ales în condiţiile aprecierii puternice a dolarului. EEF se aşteaptă ca moneda europeană să se deprecieze până la o rată de schimb de 1,1 faţă de dolarul american până la sfârşitul acestui an şi până la o rată de circa 1,05 până la sfârşitul lui 2016.

Exportatorii vor continua să beneficieze de pe urma revenirii altor economii avansate precum cea britanică şi cea americană. EEF se aşteaptă ca exporturile Zonei Euro să crească cu 3,7% în 2015, în vreme ce importurile vor rămâne semnificative, în ciuda faptului că devin mai scumpe. În orice caz, din pricină că unele economii emergente - mai ales China - s-au orientat către o scădere controlată în anii care vin, cererea de bunuri europene ar putea cunoaşte creşteri modeste, creşterile de exporturi temperându-se de la vârful de 4,2% în 2016 la nivele de 4,1% în 2017 şi 3,6% în 2018 şi 2019.

EEF se aşteaptă la o intensificare treptată a ritmului cheltuielilor cu investiţiile în cea de-a doua jumătate a acestui an şi în 2016. Condiţiile de creditare au continuat să se îmbunătăţească, la fel ca şi indicatorii de încredere ai afacerilor. Cu toate astea, din pricina continuării incertitudinii legate de viitorul Greciei în zona euro şi a consecinţelor posibilei ieşiri a acestei ţări din zonă, cele de mai sus nu se materializează încă în creşteri de cheltuieli cu investiţiile.