EY România: Inteligenţa artificială în servicii profesionale: prieten sau duşman?

La o simplă căutare pe Google după iniţialele AI (Artificial Intelligence) apar 12,2 miliarde rezultate în doar 0,35 de secunde, ceea ce poate fi un indiciu, dacă nu cel mai relevant, privind anvergura fenomenului, în doar un an de la apariţia primei soluţii AI. Odată cu trecerea timpului şi accesarea din ce în ce mai frecventă pentru diferite căutări, subiecte şi soluţii concrete de conţinut, adopţia de către utilizatori a crescut exponenţial. Practic, cele mai importante motoare de căutare şi-au lansat propriile aplicaţii de inteligenţă artificială, la fel şi companiile mari din lume, care şi-au permis şi au alocat fonduri importante pentru a-şi crea propriile soluţii AI.

Cel mai recent studiu Gartner, dat publicităţii la finalul anului 2023, relevă faptul că 55% dintre organizaţiile globale se află în faza de testare sau chiar de exploatare a Inteligenţei Artificiale Generative şi au optat pentru investiţii crescute pe acest segment. Un alt studiu privind statusul soluţiilor bazate pe AI, global, doar la nivelul anului 2022, arată faptul că volumul cheltuielilor pentru crearea programelor de inteligenţă artificială de serie şi personalizate va ajunge la 64 miliarde USD în 2025, într-un ritm anual de 18% (Global AI Software Forecast, 2022 | Forrester).

În aceste condiţii, a apărut absolut firească întrebarea privind viitorul în acest context: încotro, la modul general, în zona de servicii profesionale precum fiscalitate şi consultanţă? În ce măsură oamenii vor fi înlocuiţi de inteligenţa artificială şi care sunt domeniile în care roboţii vor determina reducerea forţei de muncă umane? Evident, zona de consultanţă fiscală nu este mai puţin frământată de această întrebare, pentru că, mai devreme sau mai târziu, şi aici, soluţiile de inteligenţă artificială vor deveni parte din rutina de zi cu zi. Sigur, pe diferite paliere de lucru şi în proporţii diferite de utilizare, fiind probabil că o înlocuire totală a omului-consultant fiscal, dacă e să luăm doar acest exemplu, nu se va produce în curând.

Este important să înţelegem, în valul de opinii diverse şi divergente, la ce foloseşte inteligenţa artificială şi cum ar putea fi aceasta privită mai degrabă ca un aliat şi nu ca un duşman ori concurent. Este deja foarte clar faptul că AI are o paletă vastă de aplicabilitate şi poate aduce multiple beneficii, în sensul eficientizării proceselor, diminuării timpului alocat unor sarcini, reducerii erorilor umane (mai ales în procesele de rutină), chiar şi pe latura de analiză şi interpretare a datelor.

Aş aprecia aici că, practic, niciun efort nu poate fi considerat prea mare în analiza oportunităţii de a investi şi a adopta soluţiile AI, tocmai pentru a fi luată o decizie în cunoştinţă de cauză privind aplicabilitatea acestora în cadrul unei companii sau într-un anumit domeniu, cum este cel de consultanţă fiscală şi de business.

Cât despre profesioniştii din zona consultanţei fiscale, e un timp cum nu se poate mai bun să apeleze şi să-şi dubleze eforturile prin soluţiile AI, care i-ar putea degreva de partea "plicticoasă" a profesiunii şi le pot oferi timp preţios pentru analiza şi identificarea celor mai bune variante fiscale şi de business pentru clienţii lor.

Aceştia ar putea avea la îndemână, pe lângă cunoştinţele, abilităţile analitice şi experienţa lor, esenţiale într-un domeniu atât de complex cum este cel al fiscalităţii, un instrument care le poate deschide perspective total nebănuite până acum. O soluţie de tip AI implementată în companie va creşte semnificativ eficienţa şi rezultatele, pe măsură ce firmele şi oamenii se vor familiariza cu această nouă tehnologie.

În domeniul consultanţei pe zona de taxe şi impozite, două lucruri sunt certe: volumul uriaş de date pe care cei care lucrează în domeniu le au de analizat şi de prelucrat plus sarcinile/operaţiunile de realizat zi de zi şi lună de lună, repetitive, intrate parcă în ADN-ul "lucrătorilor fiscali".

Inteligenţa artificială este deja utilizată pentru a automatiza o serie dintre aceste operaţiuni fiscale de rutină care alcătuiesc volumul de lucru zilnic al specialiştilor în fiscalitatea de astăzi. Bineînţeles, va fi şi un nivel următor în toată povestea, care ar putea ajunge la verificarea automată a facturilor (mii, zeci de mii), pentru a vedea dacă sunt permise cheltuielile aferente impozitului pe profit, de exemplu, sau analiza foilor de calcul pentru a urmări şi a aloca corect cheltuielile pe diferite poziţii şi fonduri.

Este mai presus de orice îndoială faptul că vorbim despre creşterea constantă a eficienţei muncii de consultanţă, într-o profesie al cărui rol şi nivel de complexitate, dimpotrivă, vor creşte şi nicidecum nu se vor diminua odată cu adopţia soluţiilor AI.

Vorbim despre un cadru fiscal şi de taxare atât la nivel global, cât şi în România, mult mai complicat, în care consultanţii fiscali vor avea de realizat noi activităţi de raportare şi analiză, pe lângă responsabilităţile din prezent. Tocmai aici putem observa rolul excepţional care poate fi atribuit soluţiilor AI.

Transmiterea sarcinilor repetitive şi banale către soluţiile de tip AI, fie elaborate intern de către companie (costurile sunt însă destul de mari la acest moment), fie pentru adoptarea şi adaptarea unei soluţii create deja, va elibera timp pentru profesioniştii din domeniul fiscal, astfel încât aceştia se vor putea concentra pe crearea de strategii şi a unor soluţii pentru clienţi cu mare valoare adăugată.

Totul vine la pachet cu erorile aferente unei soluţii atât de recente, dar cu o evoluţie absolut spectaculoasă din punct de vedere al adopţiei în diferite domenii de activitate. Este cu atât mai necesară atenţia pentru a identifica la timp şi a îndrepta aceste erori, de aceea se impune pregătirea consultanţilor şi dobândirea de noi capacităţi de analiză şi interpretare.

Cred că, pentru a susţine răspunsul negativ la întrebarea "Le este oare teamă consultanţilor în fiscalitate de inteligenţa artificială?", am putea face paşii necesari, la nivel de breaslă în primul rând, pentru înţelegerea şi adopţia acestor soluţii în pas cu timpurile actuale. Este nevoie, în opinia mea, de educaţie şi analiză aplicată. Educaţie, pentru a aprecia în mod adecvat impactul inteligenţei artificiale, prin programele de instruire care ajută oamenii să înţeleagă mai bine această tehnologie. Plus analiza tuturor variantelor disponibile acum, pentru că AI-ul are o multitudine de utilizări practice, iar studiul acestora rămâne esenţial pentru adopţie, la fel ca în cazul oricărei alte soluţii tehnologice noi.

Este cert, inteligenţa artificială va ajuta mult munca de consultant şi va contribui semnificativ la reducerea timpului de obţinere a rezultatelor. Ceea ce nu înseamnă că va deveni mai puţin valoroasă intervenţia unui expert, tocmai pentru a valida şi a potenţa soluţiile elementare oferite de AI.

Se va modifica însă costul livrării consultanţei fiscale, în sensul scăderii acestuia, şi aici putem vorbi despre "democratizarea" serviciilor de consultanţă. De ce? Pentru că va permite unui palier mai larg de potenţiali clienţi să aibă acces la aceste servicii profesionale. La rândul lor, consultanţii fiscali vor ieşi în câştig: chiar dacă "unitatea de produs" va aduce un câştig posibil mai redus decât în prezent, se vor deschide noi pieţe şi noi segmente de clienţi care vor aduce noi surse de câştiguri.