FAO: Cea mai mare creştere a preţului alimentelor la nivel global din ultimii zece ani

Indicele global al preţurilor produselor alimentare a înregistrat a zecea creştere consecutivă în martie 2021, iar creşterea anuală a fost cea mai mare din ultimii 10 ani, conform ultimului raport de la FAO (Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură) (vezi graficul 1).

În condiţiile unei creşteri lunare de 2,1%, după un avans de 2,5% în luna precedentă, creşterea anuală s-a accelerat până la 24,6%, cea mai mare din august 2011, de la 16,8% în februarie 2021.

Cea mai importantă contribuţie la creşterea indicelui agregat au avut-o, din nou, preţurile cerealelor şi uleiului, care au înregistrat cele mai mari creşteri anuale din ultimele 93 de luni, respectiv ultimii 13 ani (vezi graficul 2).

Preţul uleiului a înregistrat cea mai mare creştere anuală dintre componentele indicelui agregat, de 86,3%, după o creştere de 51% în luna precedentă, în condiţiile unei creşteri lunare de 8%, după un avans de 6,2% în februarie 2021. În ultimele 10 luni, creşterea medie lunară a preţului uleiului la nivel global a fost de 7,5%.

Cel mai ridicat nivel al preţului din iunie 2011 a fost atins pe fondul creşterii preţului uleiului de palmier, soia şi floarea soarelui. Creşterea preţului uleiului de soia a fost determinată, în special, de creşterea cererii pentru producţia de biodiesel, iar preţul uleiului de floarea soarelui a crescut pe fondul perspectivelor de scădere a producţiei în Canada şi regiunea Mării Negre.

Preţul cerealelor şi-a menţinut creşterea anuală la 26,5%, în condiţiile unei scăderi lunare de 1,7%, după un avans de 1,2% în luna anterioară.

Preţul grâului a scăzut cu 2,4% faţă de luna precedentă, iar faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut a înregistrat o creştere de 19,5%, pe fondul îmbunătăţirii perspectivelor privind recolta din 2021. Scăderi lunare ale preţurilor s-au înregistrat şi pentru porumb, orz şi orez. Raportul de la FAO apreciază că scăderi mai mari ale preţurilor porumbului şi orzului au fost împiedicate de creşterea importurilor Chinei.

Preţul zahărului şi-a accelerat creşterea anuală până la 30,1%, de la 9,5%, în condiţiile unei scăderi lunare de 4%. Avansul anual semnificativ a fost determinat de îngrijorările privind reducerea ofertei globale în sezonul 2020/21 şi de cererea puternică din China.

Preţul mediu al produselor lactate şi-a accelerat creşterea anuală până la 15,7%, de la 9,9% în luna anterioară, pe fondul unei creşteri lunare de 3,9%, până la cel mai ridicat nivel din ultimele 42 de luni. Cererea din China a fost, şi în acest caz, un factor determinant al dinamicii preţurilor de pe piaţa globală.

Preţul cărnii şi-a temperat declinul anual până la 0,5%, de la 3,7% în luna precedentă, după şase luni consecutive de creştere, cu o medie lunară de 1,3%. Avansul lunar din martie 2021 a fost de 2,3%.

"Cotaţiile pentru carnea de pui şi porc au crescut pe fondul ritmului ridicat al importurilor din Asia, în special China", se arată în raportul de la FAO. Preţul cărnii de bovine a stagnat faţă de luna precedentă, în timp ce preţul cărnii de ovine a scăzut, în condiţiile creşterii exporturilor din Noua Zeelandă.

Într-un comunicat de presă separat, referitor la perspectivele cererii şi ofertei de cereale, prognoza FAO pentru producţia din sezonul 2020/2021 a fost revizuită în creştere cu 3,9 milioane de tone faţă de luna precedentă, până la un nou record, de 2,765 miliarde de tone, cu 2% peste producţia din sezonul anterior.

Producţia de grâu a fost revizuită în creştere cu 0,3 milioane de tone, până la un nou record, de 774,3 milioane de tone, iar prognoza pentru producţia de orez a fost majorată cu 0,4 milioane de tone, până la 513,6 milioane de tone, de asemenea un nou record.

FAO mai prognozează o creştere cu 5,8% a comerţului mondial cu cereale în sezonul 2020/2021 faţă de sezonul precedent, până la 466 de milioane de tone, o nouă valoare record.

Prognoza comerţului cu grâu a fost revizuită în creştere cu 1,4 milioane de tone, până la 188 de milioane de tone, cu 2% peste nivelul din sezonul anterior, pe fondul creşterii peste aşteptări a cererii din China şi Nigeria.

Noile estimări privind comerţul internaţional cu orez arată o creştere de 6% în 2021 faţă de anul precedent, până la 48 de milioane de tone, cu 0,2 milioane de tone sub prognoza din februarie 2021.

După cum se observă în raportul FAO, China apare ca factor semnificativ al creşterii preţurilor pentru toate categoriile din indicele global al preţurilor, cu excepţia uleiurilor vegetale, iar conform unui articol recent din publicaţia Nikkei Asia, este probabilă o intensificare a presiunilor de creştere a preţurilor alimentelor din partea Chinei pe termen mediu şi lung.

"Degradarea terenului agricol reduce autosuficienţa alimentară a Chinei", se arată în publicaţia japoneză, după cum arată datele de la FAO prelucrate de un profesor al Universităţii Aichi din Japonia.

Pentru 54 de categorii de produse, gradul de autosuficienţă alimentară al Chinei a fost de 80% în 2018, în scădere de la 94% în 2000, 89% în 2005 şi 83% în 2010. Cauzele principale sunt considerate a fi reducerea numărului fermierilor şi deteriorarea gravă a calităţii solului prin utilizarea îngrăşămintelor chimice.

Un expert agricol japonez, care îşi desfăşoară activitatea într-o fermă din China din 2013, a declarat pentru Nikkei Asia că reducerea gradului de autosuficienţă alimentară a fost determinat şi de scoaterea din circuitul agricol a unor suprafeţe mari şi utilizarea acestora pentru proiecte imobiliare rezidenţiale sau împăduriri.

În aceste condiţii, "achiziţiile alimentare ale Chinei vor continua să afecteze aprovizionarea cu alimente la nivel global, iar Japonia s-ar putea vedea obligată să apeleze la contramăsuri", după cum subliniază articolul din Nikkei Asia.

Extinderea prezenţei Chinei pe piaţa globală a alimentelor va avea efecte deosebit de grave în special pentru siguranţa alimentară a importatorilor neţi de alimente, cum este şi ţara noastră.