FEDERAŢIA COALIŢIEI PENTRU EDUCAŢIE: Prelungirea vacanţei de primăvară adânceşte inechitatea în educaţie

Federaţia Coaliţia pentru Educaţie îşi exprimă îngrijorarea faţă de decizia Ministerului Educaţiei de a prelungi vacanţa de primăvară, deoarece această măsură "va adânci inechităţile existente în sistem", conform unui comunicat remis redacţiei.

"O astfel de decizie, luată peste noapte, fără consultarea părţilor implicate în prealabil, arată că ceea ce primează în continuare pentru factorii decizionali este urgenţa examenelor, iar accesul tuturor elevilor la un proces educaţional de calitate este o ţintă din ce în ce mai îndepărtată. Astfel de decizii sunt cu atât mai surprinzătoare cu cât, în acest an de pandemie, au existat nenumărate semnale privind situaţia alarmantă a copiilor dezavantajaţi, care nu au avut acces sau nu au fost conectaţi la procesul educational şi care vor fi cei mai afectaţi de această pauză prelungită, după scurta perioadă de revenire la şcoală", relatează sursa citată.

Coaliţia pentru Educaţie consideră că orice diferenţă de tratament nu doar adânceşte inechitatea, ci generează diferenţe majore de achiziţii între elevi. Iar aceasta va afecta resursele umane şi va determina o pierdere semnificativă din punct de vedere economic pentru România în următorii ani.

"Coaliţia a înaintat în repetate rânduri propuneri pentru reducerea inechităţii din sistem în perioada pandemiei. În acest sens, reiterăm faptul că este necesar un program integrat de intervenţie, care să ţină seama de toate nevoile copiilor dezavantajaţi (inclusiv de alimente) şi să includă activităţi remediale şi pe timpul verii. După cum am arătat în acest studiu exploratoriu, organizaţiile neguvernamentale din domeniu au făcut eforturi şi au oferit nenumărate resurse în perioada pandemiei şi îşi pot aduce contribuţia printr-un parteneriat cu sistemul educaţional.

RISCUL EPIDEMIOLOGIC

În ceea ce priveşte riscul epidemiologic, susţinem că este necesar să fie respectate aceleaşi reguli la trecerea la învăţarea online de la învăţarea cu prezenţă fizică sau invers pentru toţi elevii şi comunităţile din România. Decizia de a modifica scenariile pentru întreaga ţară doar pentru că Bucureştiul a depăşit pragul de 6 la mie nu este justificată şi reflectă dubla măsură. Cel mai afectat va fi în special mediul rural şi mic urban, unde accesul copiilor la educaţie este limitat, iar situaţia epidemiologică le-ar fi permis să meargă la şcoală.

România se află în al treilea val de infectări al pandemiei. Sistemul de educaţie vine după un an de eforturi în care ne-am pregătit pentru învăţare inclusiv în perioade de carantină. Am experimentat mai multe soluţii, am văzut ce funcţionează şi ce nu şi am învăţat nişte lecţii. Iar rezultatul este că acum Ministerul nu găseşte soluţii pentru continuarea învăţării în perioada de carantină (lockdown) şi trimite copiii în vacanţă!

Pandemia ne-a demonstrat că deciziile centralizate nu răspund întotdeauna nevoilor specifice din teritoriu, iar şcolile şi autorităţile locale au avut ocazia de a exersa autonomia, cu responsabilităţile aferente. De aceea, credem că este nevoie de un proces real de consultare a partenerilor sociali şi susţinem în continuare principiul descentralizării în educaţie, respectiv un grad ridicat de autonomie şi asumare a deciziei şi a responsabilităţilor la nivel local.

STRUCTURA ANULUI ŞCOLAR

Deciziile de modificare a structurii anului şcolar trebuie să ia în considerare deficitul de învăţare, interesele elevilor şi profesorilor şi să fie consecvente şi bazate de cercetări în domeniu. În fapt, avem parte de inconsecvenţă: anul acesta sunt prelungite vacanţele şcolare, iar anul şcolar viitor, potrivit planificării Ministerului Educaţiei, are o perioadă de şapte luni de cursuri, fără nicio pauză.

Înţelegem contextul diferit şi lipsa de predictibilitate, în contextul dat. Dar dacă chiar contează pregătirea elevilor din anii terminali pentru examene, mai ales după un an de învăţământ on-line, atunci structura de orar şi prezenţa fizică la şcoală ar trebui să fie ADAPTATĂ la nevoile acestora, în loc să se meargă pe cea standard. Cu toate acestea, până acum, elevii au fost aduşi la şcoală pentru toate disciplinele din orar, în loc să existe o adaptare de program şi concentrare pe disciplinele pentru examen. Într-un an în care lipsa de resurse a familiilor se adânceşte, statul ar fi putut oferi sprijin dedicat pentru pregătirea pentru examene. În lipsa acestui sprijin, se încurajează în continuare industria meditaţiilor, inaccesibilă pentru cei dezavantajaţi.

Considerăm că se impune reconsiderarea rostului şcolii, dincolo de dezbaterile din jurul examenelor. Prezenţa la şcoală, fizic, trebuie să însemne şi timp pentru socializare, dobândirea de abilităţi socio-emoţionale, un alt mod de de organizare a activităţilor de predare-învăţare-evaluare. Şcoala nu se poate întoarce la timpul de dinaintea pandemiei ca şi cum elevii şi profesorii, comunităţile nu au trecut prin transformare şi criză.

Cu privire la planificarea cadrului strategic pentru restul anului calendaristic 2021, sunt necesare:

un angajament ferm al Ministerului Educaţiei pentru ca şcolile şi grădiniţele să fie deschise peste vară pentru orice tip de program de învăţare remedială sau dezvoltare a abilităţilor socio-emoţionale prin activităţi de socializare, conectare emoţională, practicarea de abilităţi de viaţă;

susţinerea descentralizării, prin reglementare şi finanţare - schimbare de proceduri, regulamente care să încurajeze unităţile de învăţământ în procesele de organizare a activităţii astfel încât să urmărească cât mai bine interesul elevilor şi al comunităţii din care fac parte;

ajustarea periodică a scenariilor de lucru ale unităţilor de învăţământ, prin consultare, de exemplu includerea informaţiilor legate de impactul pandemiei în comunitate. Este posibil ca un anumit grad de imunizare să fie atins prin vaccinarea în procent semnificativ a profesorilor;

acordarea de sprijin pentru consilierea psihologică a elevilor, părinţilor şi profesorilor, mai ales în contextul pandemiei.

INECHITATEA ÎN EDUCAŢIE

Deciziile şi comunicarea publică trebuie să demonstreze înţelegerea problemelor existente şi a consecinţelor generate de deciziile luate. În ultimul an, am văzut mai ales decizii care au adâncit inechitatea:

dintre bogaţi şi săraci: de exemplu, sunt avantajaţi elevii cu acces la învăţământul privat care a funcţionat mascat în activităţi de after-school sau elevii care au avut acces la meditaţii pentru pregătirea examenelor naţionale;

dintre urbanul mare, urbanul mic şi rural: de exemplu, prin închiderea şcolilor inclusiv în localităţi care nu aveau cazuri confirmate, accesul deficitar la resurse educaţionale, accesul elevilor la profesori formaţi pentru a lucra digital;

dintre părinţi: de exemplu, dintre părinţii care şi-au pierdut locurile de muncă şi veniturile şi părinţii foarte puţin afectaţi, părinţii singuri care au nevoie de sprijin pentru a-şi putea păstra locul de muncă, părinţii care au sprijin în supravegherea copiilor în familia extinsă, părinţi şi aparţinători în situaţii de risc de toate tipurile - risc medical, risc economic, risc de siguranţă fizică (violenţă în familie), risc de sărăcire accentuată ş.a.

Ca urmare, susţinem respectarea studiilor şi cercetărilor din domeniul educaţional şi corelarea cu ritmul anual al anotimpurilor:

pauza din procesul de învăţare în luna aprilie este prea mare pentru mulţi elevi;

eventualele recuperări realizate de la revenirea în şcoli în februarie s-ar pierde şi acestea în condiţiile în care nu se prelungeşte anul şcolar;

există copii atipici pentru care ultimul an a venit cu şi mai multă presiune în viaţa şi educaţia lor;

copiii din comunităţile vulnerabile nu mai vin la şcoală după ce vremea se încălzeşte, fiind cooptaţi în treburile gospodăreşti, astfel încât vor fi multe situaţii şcolare neîncheiate şi/sau abandon şcolar;

este planificat şi finanţat programul de învăţare remedială din semestrul II al anului şcolar 2020/2021, pentru patru luni, din care tocmai se elimină o lună;

educaţia nu înseamnă doar examenele de la final de ciclu - deciziile par să fie luate doar în funcţie de organizarea admiterii la universităţi.

CONSULTARE ŞI COMUNICARE

Prin deficitul de consultare şi comunicare se susţine un discurs dihotomic între părinţi şi profesori despre rolul grădiniţelor şi şcolilor de a avea grijă de copii: a) părinţii nu sunt profesionişti în educaţie; b) personalul din prima linie are nevoie de soluţii de încredere pentru copii; c) este nevoie de părinţi prezenţi şi competitivi în locurile de muncă ocupate.

Nu în ultimul rând, Guvernul României nu a comunicat impactul financiar al măsurii de susţinere a concediilor pentru părinţii care au stat acasă, ocupându-se de copii în perioadele de suspendare a cursurilor cu prezenţă fizică. Astfel, percepţia opiniei publice este că Ministerul decide să acorde vacanţă pentru a evita plata acestui sprijin. În absenţa unor date publice, pare că anul şcolar, educaţia, depind de calculele financiare de la direcţia economică a unei companii. Ori, ceea ce ne dorim este să avem politici educaţionale care să fie bine fundamentate şi să fie rezultatul unor consultări reale cu partenerii sociali", se arată în comunicat.