Fenomenele meteo extreme ne vor face probleme tot mai des

Fenomenele meteo extreme, cu schimbări bruşte ale temperaturilor, vor fi tot mai prezente, informează specialiştii. Ce s-a întâmplat în ultima săptămână în Europa - diferenţe de temperatură de la o zi la alta de peste 20 de grade Celsius, precipitaţii abundente - reprezintă un "model" pentru viitor. Principalele centre meteorologice europene anticipează că 2018 va fi un an al extremelor, cu temperaturi foarte mari pe timpul verii şi cu schimbări bruşte ale vremii primăvara şi toamna.

Conform statisticilor, Administraţia Naţională de Meteorologie a emis, în 2016, 3.693 de avertizări meteorologice de tip nowcasting (furtuni, ploi torenţiale sau grindină), iar în 2017 - 4.211 de astfel de avertizări, în condiţiile în care, în 2011 emitea aproximativ 2.600. Creşterea este evident şi demonstrează care este tendinţa.

La începutul lunii martie, Europa se confruntă cu un val de frig glacial, iar regiunea arctică are parte de temperaturi maxime record, la Polul Nord fiind înregistrată "o anomalie de 30 de grade Celsius". În acelaşi timp, suprafaţa acoperită cu gheaţă din această regiune a atins cel mai mic nivel pentru mijlocul iernii de la debutul înregistrărilor, în urmă cu peste jumătate de secol. Un fenomen meteorologic numit "încălzire stratosferică bruscă" a provocat în apropiere de Polul Nord temperaturi egale sau peste punctul de îngheţ. "În termeni relativi, acest lucru înseamnă o anomalie de temperatură de 30 de grade Celsius", a notat pe Tweeter Robert Rohde, om de ştiinţă în cadrul organizaţiei Berkeley Earth din Washington, Statele Unite. La Polul Nord nu există senzori de măsurare permanentă a temperaturii, însă serviciile de meteorologie din Statele Unite şi ţările scandinave au raportat că valorile au atins cel mai înalt nivel la 25 februarie, calota glaciară arctică se află la un nivel minim record pentru sfârşitul lunii februarie, la 14,1 milioane de kilometri pătraţi, conform Centrului naţional american de date despre zăpadă şi gheaţă (U.S. National Snow and Ice Data Center), cu circa un milion de kilometri pătraţi mai puţin decât în mod normal (o suprafaţă aproximativ egală cu cea a Egiptului). Un număr din ce în ce mai mare de dovezi indică schimbările climatice drept unul dintre factorii cauzatori ai acestor anomalii meteorologice din perioada iernii.

Poluarea este considerată a fi principalul "vinovat" pentru dereglările naturii, care duc de cele mai multe ori la dezastre (furtuni violente, inundaţii, alunecări de teren...) în care pierderile sunt uriaşe. "Pierderile economice provocate de catastrofe ajung acum în medie la 250 - 300 de miliarde de dolari în fiecare an", se indică în raportul realizat de Biroul ONU pentru Reducerea Riscului Dezastrelor. Acest risc ar putea fi redus dacă lumea investeşte 6 miliarde de dolari anual în strategiile de gestionare a riscurilor de dezastre. Este evident că 300 de miliarde de euro reprezintă o cifră enormă chiar şi pentru cele mai dezvoltate ţări ale lumii, aşa că lumea trebuie să se adapteze, din mers, la noua realitate.