Fermierii din Banat, în dialog cu autorităţile centrale pe tema irigaţiilor şi amenajărilor de desecare-drenaj

Clubul Fermierilor Români a organizat la sfârşitul săptămânii trecute Conferinţa Regională Banat, în judeţul Timiş, pe teme care au vizat schimbările majore din agricultura românească sub impactul reformei PAC şi transpunerea acesteia la nivel naţional sub forma Planului Naţional Strategic, cu accent pe necesitatea dezvoltării, extinderii şi modernizării infrastructurilor naţionale de îmbunătăţiri funciare - irigaţii, desecare-drenaj, conform unui comunicat de presă.

Prezent la eveniment prin videoconferinţă, ministrul Marcel Ioan Boloş a afirmat că investitiile în agricultură sunt o prioritate la nivel naţional, iar munca fermierilor este cu potenţial pentru dezvoltarea strategică a României. Ministrul a dat asigurări că au fost reluate discuţiile cu MADR în ceea ce priveşte amenajările de descare-drenaj şi sistemul de irigaţii, precum şi pentru combaterea eroziunii solului.

"Managementul apei şi investiţiile din sectorul de irigaţii ne preocupă pe toţi. Din politica de coeziune, avem în acest moment două tipuri de investiţii specifice: investiţii pentru achiziţionarea de echipamente specifice pentru combaterea fenomenelor extreme rare (grindină), prin intermediul Autorităţii pentru Administrarea Sistemului Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor, pe care o sprijinim în acest sens; respectiv investiţii pentru irigaţii, pentru care avem întâlniri săptămânale cu reprezentanţii Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pentru a pregăti reincluderea în PNRR a investiţiilor pentru irigaţii, cu un buget consistent, pentru că aceste investiţii sunt vitale în perioadă de criză.", a afirmat oficialul.

La rândul său, Adrian-Nechita Oros, Senator în Parlamentul României şi fost Ministru al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, a vorbit despre necesitatea unui sistem naţional care să asigure fermierii în faţa riscurilor ce pot să apară în agricultură. "Există multe priorităţi, oportunităţi dar şi vulnerabilităţi în agricultură. Fără o strategie de gestionare a apei - apa ca resursă, nu doar apa pentru agricultură, care să fie finanţată consistent şi foarte rapid, o să avem o problemă mare nu doar în ceea ce priveşte irigaţiile, ci în unele zone şi cu apa potabilă".

Potrivit sursei citate, oficialul a atras atenţia că există un studiu din 2018 în care sunt descrise foarte bine starea corpurilor de apă, atât supraterane, cât şi subterane din zona Mării Negre, unde în final se spune cum toate aceste ţări - România, Bulgaria, Grecia, trebuie să aibă o strategie pentru a gestiona această resursă vitală: de a o colecta atunci când există, de a o depozita, de a o transporta şi de a o folosi cât mai corect.

Clubul Fermierilor Români consideră că punerea în aplicare a unei Strategii naţionale de gestiune integrată a apei pentru agricultură va asigura cadrul pentru un program multianual de investiţii publice în vederea modernizării sistemului naţional de irigaţii şi susţinerea programului care vizează proiectele locale de irigaţii.

Provocările noii Politici Agricole Comune şi ale Pactului Ecologic European

Achim Irimescu, Ministru Plenipotenţiar, Reprezentanţa Permanentă a României pe lângă Uniunea Europeană, a avut o intervenţie în direct de la Bruxelles în cadrul conferinţei. Acesta a explicat că cele mai mari provocări pentru fermierii europeni vin din noua Politică Agricolă Comună şi din Pactul Ecologic European, care cuprinde cele două strategii, Farm to Fork şi Biodiversitate. Farm to Fork propune reducerea cu 50% până în 2030 a pesticidelor, cu 20% a îngrăşămintelor de sinteză şi cu 50% a antimicrobienelor - iar toate aceste eforturi trebuie să se facă prin fonduri din PAC şi PNS.

Oficialul a subliniat că Regulamentul pentru Utilizarea Durabilă a Pesticidelor nu ţine cont de situaţia reală din statele membre. Astfel, România trebuie să reducă cu 35% utilizarea pesticidelor până în 2030, deşi se situează la nivelul cel mai scăzut în privinţa nivelului de utilizare a acestor substanţe.

În ceea ce priveşte problema irigaţiilor, Achim Irimescu a afirmat că acestea joacă un rol esenţial, nu doar în România, ci în toată Europa, iar situaţia generată de pandemia Covid-19, de războiul din Ucraina, de criza inputurilor şi a energiei a arătat că securitatea alimentară este ţinta principală a agriculturii.

Referindu-se la noul PNS, Adrian Pintea, Director General APIA, a precizat că instituţia pe care o coordonează se află în procedură avansată pentru noul contract de sistem informatic, care ar putea fi finalizat până la sfârşitul lunii septembrie. "Vom face caravane de informare, astfel încât toţi fermierii şi salariaţii APIA să fie pregătiţi şi informaţi, iar din martie 2023 să decurgă toate lucrurile lin. Ne dorim ca schemele de plată să fie uşor de implementat de către fermieri, iar controalele pe care le desfăşurăm să aibă proceduri clare.", a declarat Adrian Pintea.

Totodată, oficialul a subliniat faptul că de-a lungul timpului, cele două agenţii de plată, APIA, respectiv AFIR, prin Ministerul Agriculturii, au avut o medie de absorbţie a fondurilor europene de 97-98%, se mai arată în comunicat.