Financial Times: "A doua revoluţie a României" ar putea avea consecinţe grave pentru UE

Un ultranaţionalist care l-a lăudat pe Putin a răsturnat ordinea postcomunistă şi este pe cale să preia puterea în România, scrie jurnalistul Alec Russell, editor de politică externă la Financial Times, într-un articol de opinie intitulat "A doua revoluţie a României" în care arată că implicaţiile sunt cele mai grave pentru România şi ar putea exista consecinţe îngrijorătoare şi pentru UE.

În primele luni după căderea regimului comunist în 1989, opozanţii noii clase politice care preluase puterea strigau în stradă "singura soluţie - altă revoluţie". Deşi puţini şi dezorganizaţi, aceştia nu au reuşit să-şi îndeplinească dorinţa. Totuşi, societatea românească, care fusese adusă în pragul colapsului în timpul guvernării lui Nicolae Ceauşescu, a început, deşi lent, să-şi reformeze instituţiile, începând procesul de integrare în NATO şi, ulterior, în Uniunea Europeană.

Treizeci şi cinci de ani mai târziu, se desfăşoară un fel de a doua revoluţie. Implicaţiile sunt cele mai grave pentru România şi pentru cele două partide centriste care au guvernat pe rând şi adesea cu prea multă îngăduinţă, dar există consecinţe îngrijorătoare şi pentru UE, scrie Financial Times (FT).

Călin Georgescu, un ultranaţionalist carismatic care l-a lăudat pe Vladimir Putin şi se opune ajutoarelor pentru Ucraina, a ieşit în prim-plan şi conduce acum în sondaje înaintea alegerilor prezidenţiale din România. În vârstă de 62 de ani, Georgescu, un pedolog, a adoptat tactici populiste şi naţionaliste, similare cu cele din valul recent de populism global. El a postat pe TikTok imagini cu el călare pe un cal alb, evocând imagini eroice din Evul Mediu românesc. Retorica sa include un limbaj mesianic, invocându-l pe Dumnezeu şi misticismul Bisericii Ortodoxe Române, care rămâne o influenţă importantă în anumite părţi ale populaţiei, potrivit Financial Times.

Adversarii lui Georgescu au profitat de laudele sale din trecut pentru liderii fascişti ai României din anii 1930 şi începutul anilor 1940. Ei sunt "eroi naţionali", a spus cândva Georgescu. Sentimentul că fantomele anilor 1930 au fost răscolite i-a indignat pe moderaţi, însă concentrarea lui Georgescu asupra trecutului recent este cea care a aprins acest foc de paie. Pentru majoritatea susţinătorilor săi, ceea ce rezonează este mesajul său anti-sistem, împotriva deciziilor UE, a vaccinărilor - România a avut una dintre cele mai scăzute rate de vaccinare Covid din UE - şi a corupţiei elitelor, menţionează publicaţia.

În ultimele trei decenii şi jumătate, foştii comunişti care au preluat conducerea României după 1989 s-au transformat într-un partid social-democrat care, de-a lungul timpului, a condus guverne frecvent implicate în scandaluri de corupţie. Din când în când, aceştia au fost înlocuiţi la urne de partide de centru-dreapta, care au avut şi ele un istoric marcat de probleme.

"Există multă nemulţumire şi tensiuni acumulate în societate", a declarat Mircea Geoană, secretar general adjunct al NATO până în septembrie, care a candidat ca independent în primul tur al alegerilor prezidenţiale. "Cele două partide mari nu reuşeau să ofere rezultate. Există o impresie de corupţie, oboseală şi mare eşec", a spus Geoană, citat de FT. Geoană, care a fost ministru de externe şi lider al Partidului Social Democrat (PSD) în anii 2000 şi 2010, l-a cunoscut pe Georgescu când pedologul era unul dintre consilierii săi. El părea atunci pro-occidental, înainte de a aluneca spre extremă şi de a îmbrăţişa un discurs ultranaţionalist.

În calea lui Georgescu se află un politician liberal novice, Elena Lasconi, care, la fel ca Georgescu, a ajuns în mod neaşteptat în turul al doilea cu 19,2 % din voturi, faţă de 22,9 %. Sondajele de opinie sugerează că el este în frunte, deşi sunt considerate nesigure şi mult depinde de cum votează susţinătorii PSD. Ceea ce este clar este că el a construit o coaliţie largă a celor dezamăgiţi, inclusiv a multor români care lucrează în alte părţi ale UE.

"Mulţi români au sentimentul că sunt cetăţeni de mâna a doua în străinătate, inclusiv antreprenorii şi elita educată", spune Geoană. "Ei au sentimentul că România nu este tratată cu respect. Aşa atrage Georgescu cu mitologia sa naţionalistă, creând un personaj din manualul lui Putin, înotând într-un lac îngheţat şi călărind un cal", a explicat Geoană.

Georgescu l-a salutat pe Putin ca fiind "un om care îşi iubeşte ţara", menţionează FT.

Dacă va fi ales, el se va alătura liderilor Ungariei şi Slovaciei ca fiind critici faţă de o mare parte a agendei UE, inclusiv, în cazul său, faţă de tranziţia ecologică şi faţă de sprijinul acordat de blocul comunitar Ucrainei.

Dar România a privit întotdeauna spre Vest, nu spre Est, şi, spre deosebire de fostele republici sovietice, precum Moldova şi Georgia, nu are o minoritate rusofonă şi nici legături istorice cu Moscova, observă FT, reamintind că în timpul Războiului Rece, România s-a despărţit de Moscova.

"Impresia mea este că Georgescu însuşi nu este pro-Rusia", spune Cristian Pîrvulescu, profesor de ştiinţe politice. "Susţinătorii săi sunt naţionalişti, nu pro-ruşi, dar nici pro-ucraineni", adaugă analistul.

Un posibil ecou al influenţei Rusiei în Moldova ar putea fi campania TikTok a lui Călin Georgescu, care beneficiază de finanţare suspectă. Consiliul de Securitate al României a anunţat miercuri că ţara a fost ţinta unor "atacuri ruseşti hibride agresive" în alegeri şi a pus sub semnul întrebării sursa de finanţare a campaniei lui Georgescu, având în vedere că acesta a afirmat că nu a cheltuit nimic, menţionează sursa citată.

"Este începutul unui nou ciclu al istoriei", constată Geoană cu regret. "Nu am acordat suficientă atenţie punctului de vedere al omului de rând", adaugă el. Este un mesaj care a rezonat în acest an în partidele învinse din întreaga lume, concluzionează Financial Times.