Finanţarea din PNRR, blocată în reglementări legislative

Prima plată pe care Comisia Europeană ar urma să o aprobe pentru ţara noastră, pe baza Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, la mijlocul lunii septembrie, nu pare sigură, atât timp cât Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene nu a pus la punct încă, din punct de vedere legislativ, mecanismul de urmărire a plăţilor efectuate pe fiecare proiect derulat prin PNRR, susţine USR, referindu-se la recentul proiect de ordonanţă de urgenţă pus în dezbatere publică de MIPE în urmă cu o săptămână.

"Opriţi-l pe Marcel Boloş! Ministrul care trebuie să aducă în România banii din PNRR a pregătit un OUG care slăbeşte mecanismele de control al acestor bani şi pune în pericol 3,6 miliarde de euro, prima tranşă de bani. Comisia Europeană este deja îngrijorată de faptul că banii din PNRR nu pot fi urmăriţi până la beneficiarii finali în sistemul informatic dezvoltat de MIPE şi STS. Acum, Marcel Boloş vine cu un OUG care slăbeşte şi mai mult posibilităţile de urmărire a banilor. Prin aceeaşi OUG, Boloş elimină posibilitatea ca MIPE să controleze achiziţiile făcute de beneficiarii privaţi, o cerinţă expresă a regulamentului european", arată reprezentanţii USR.

Un alt motiv de îngrijorare pentru formaţiunea politică de opoziţie sunt declaraţiile publice făcute de ministrul Marcel Boloş, care vorbeşte despre proiecte de 4 miliarde euro din PNRR care ar putea constitui "economii".

"Vrea Marcel Boloş să spună că vom renunţa la proiecte de 4 miliarde de euro? Ştie premierul Ciucă de ele? Cum au fost alese, pe baza a ce criterii? Vrea Marcel Boloş să spună că vom adăuga proiecte de 4 miliarde de euro? Există o decizie politică de contractare de noi împrumuturi? Avem nevoie de răspunsuri la aceste întrebări. Premierul Nicolae Ciucă trebuie să intervină pentru ca ordonanţă lui Marcel Boloş să nu blocheze complet cele 3,6 miliarde de euro. În plus, mai avem o întrebare pentru Ciucă: Boloş e sabotor sau pur şi simplu nu se pricepe?", întreabă cei de la USR.

Tot scandalul a pornit de la o analiză a textului proiectului de OUG efectuată de Cristian Ghinea, fost ministru al Investiţiilor şi Proiectelor Europene în guvernul Ciucă. Ghinea afirmă că "Boloş sabotează PNRR" prin respectiva iniţiativă legislativă, prin care s-ar schimba mecanismul de management al PNRR.

"România tocmai ce a cerut în luna mai 3,6 miliarde euro în prima cerere de plată - care cuprinde şi jaloanele privind sistemul de management şi control. Adică la început trebuie să arătăm că am creat un sistem clar şi stabil de cum cheltuim banii. Apoi vin banii. Doar că nu l-am făcut. Boloş a zis că banii vor veni în iulie. A ratat acest termen. MIPE şi STS nu au făcut sistemul IT capabil să arate beneficiarii finali ai banilor din PNRR. Situaţia e cam urâtă pentru România condusă de iresponsabili. Ce face Boloş în acest context? Ce urgenţe are Marcel al nostru fix acum când aşteaptă verde ca să primească banii? Elimină verificările complete privind dubla finanţare. Aşa pe sub masă, fără să scrie în nota de fundamentare, trebuie să te prinzi comparând texte, Boloş adaugă două cuvinte: «prin eşantionare». Deci ce se verifica până acum la toţi, de acum se verifică doar la unii. (...) Ce face ministrul responsabil de banii din PNRR? Dă OUG prin care slăbeşte alte mecanisme de control deja existente în cadrul legal", susţine Cristian Ghinea, care afirmă că, dacă oficialii de la Bruxelles vor aproba prima cerere de plată pe baza mecanismului de verificare anterior aprobării proiectului de OUG iniţiat de MIPE, riscăm ca plata respectivă să nu fie efectuată din cauza noul act normativ.

• Alocare de 1,5% pentru consultanţă la CNI

Fostul ministru al fondurilor europene mai arată că prin proiect sunt daţi bani pentru consultanţă la Compania Naţională de Investiţii şi că în documentul respectiv se mai vorbeşte despre restructurarea componentei de împrumut din PNRR. Ghinea menţionează că în proiectul de OUG scrie că din împrumuturi, respectiv din 14,9 miliarde euro, prin restructurare se pot obţine economii (ca urmare a transferului la politica de coeziune a investiţiilor) în valoare de 4,2 miliarde euro.

"Implementarea PNRR e abia la început, deci nu prea ştim unde e riscul mare de eşec ca să ştim ce scoatem. Soluţia decentă e să menţii proiectele acum şi să suplimentezi împrumutul, care e la dobândă mică. Eventual, dacă anumite proiecte eşuează - dacă de pildă Grindeanu nu urgentează treaba la autostradă sau la metrou, atunci abia faci ajustări între granturi şi împrumuturi şi renunţi la a mai trage împrumuturi viitoare. Dar acum nu ai informaţie ca să ştii la ce să renunţi cert pe motiv de posibil eşec, ar fi un pariu în orb - şi sper că asta e şi percepţia Comisiei Europene la acest moment. Sau, eventual, dacă România trage bani din împrumuturi prin PNRR, ar putea renunţa la alte investiţii făcute pe împrumuturi naţionale şi să mai reducă presiunea pe buget, că o iau lucrurile razna acolo. Decât să te împrumuţi pentru Anghel Saligny la 9% nu mai bine le faci pe astea din PNRR la dobândă de 1%?", afirmă Cristian Ghinea.

Din Nota de fundamentare a proiectului de act normativ afişat pe site-ul MIPE, reţinem că se propune pentru Compania Naţională de Investiţii acordarea unei cote de administrare de 4% din valoarea devizului pentru acoperirea cheltuielilor realizate în calitate de structură de implementare. "Cota a fost stabilită pornind de la analiza realizată în anul 2019, de către un expert independent, a cheltuielilor forfetare în cuantum de 8% efectuate de CNI pentru realizarea obiectivelor de investiţii", se arată în Nota de fundamentare.

Conform acestei analize, structura de cost a cheltuielilor necesare activităţilor derulate de CNI ce vor fi finanţate din PNRR este următoarea:

- cheltuieli de consultanţă, în procent de 1,5%, ce reprezintă cheltuielile cu plata experţilor specializaţi pe fonduri europene angajaţi pentru verificarea documentaţiilor, supervizarea şantierelor pe perioada execuţiei lucrărilor şi a activităţilor realizate de prestatorii de dirigenţie de şantier şi securitate şi sănătate în muncă

- cheltuieli cu managerii de proiecte, în procent 1,5%

- cheltuieli administrative, în procent de 1%, ce reprezintă cheltuielile cu personalul CNI implicat în activităţile de mentenanţă şi orice alte activităţi care vin în sprijinul celor tehnice din cadrul proiectelor de investiţii.

• Proiectele de infrastructură rutieră şi feroviară, prioritare la finanţare din componenta de grant a PNRR

Ce mai reţinem din nota de fundamentare? În ceea ce priveşte proiectele derulate de Ministerul Transporturilor, nota de fundamentare arată:

"Prin prezentul act normativ pentru Ministerul Transporturilor si Infrastructurii se propune utilizarea cu prioritate a fondurilor externe nerambursabile PNRR până la epuizarea acestora având în vedere că fondurile aferente PNRR se regăsesc în conturi şi pot fi alocate mult mai repede decât cele aferente cofinanţării naţionale pe care ar trebui să le suporte bugetul de stat, eliminând astfel presiunea care ar fi pusă pe bugetul de stat. De asemenea, se propune ca sumele care sunt absolut necesare implementării proiectelor solicitate la plată prin cererile de transfer de către beneficiarii Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii dar care nu intră în categoria cheltuielilor declarate eligibile să fie suportate din cofinanţare naţională având în vedere că beneficiarii MTI în calitate de coordonator de reformă nu dispun de venituri proprii pentru plata acestor cheltuieli, iar plata lor din cofinanţare naţională ar duce la evitarea acţiunilor judecătoreşti. În vederea asigurării fondurilor necesare plăţilor în orice moment al anului se propune pentru Ministerul Transporturilor şi Infrastruturii virarea creditelor bugetare între titlurile aferente PNRR 60 şi respectiv 61 inclusiv prin diminuarea fondurilor externe nerambursabile astfel încât să fie evitate virările respective doar prin legile bugetare anuale sau prin rectificări bugetare şi pentru a nu pune în impas plata antreprenorilor care vor executa lucrările de infrastructură".

Cu alte cuvinte, ministrul Boloş doreşte finalizarea proiectelor de infrastructură de transport rutier şi feroviar, iar pentru acest lucru se angajează ca antreprenorii să fie plătiţi la timp, în primul rând din componenta de grant (nerambursabilă) din PNRR, de 13,6 miliarde euro, şi apoi din bugetul statului.

O modificare care ridică semne de întrebare ar fi aceea de la articolul V, punctul 2 al proiectului de OUG, care prevede că "aprobarea procedurii de achiziţie aplicabilă beneficiarilor privaţi pentru atribuirea contractelor de furnizare de produse, prestare de servicii, execuţie de lucrări finanţate din fondurile externe nerambursabile şi rambursabile aferente Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă, alocate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, se aprobă prin ordin al ministrului investiţiilor şi proiectelor europene". Practic, prin acest text, ministerul de resort va fi singurul care va verifica modul în care beneficiarii privaţi vor achiziţiona serviciile, produsele sau execuţia lucrărilor pentru proiectele finanţate din PNRR, atât din componenta de granturi, cât şi din componenta de împrumut.

Rămâne de văzut dacă MIPE, cu actuala schemă de personal, va reuşi să verifice mii sau zeci de mii de beneficiari privaţi care vor accesa fondurile din PNRR pe componentele prevătuze pentru ei, şi aici ne referim în mod special la IMM-uri, ONG-uri şi microîntreprinderi.

Cert este că mecanismul de verificare ce ar urma să fie aprobat prin respectiva OUG ar putea să dea loc unor interpretări în privinţa modului în care MIPE îşi va exercita activitatea până în 31 decembrie 2026, când ultima cerere de plată pe PNRR va fi înaintată Comisiei Europene. Poate că, de aceea, înainte de aprobarea actului normativ în Guvern, ar fi necesară o revizuire a lui, pentru a lămuri toate aspectele ce vor fi sesizate cu siguranţă şi de oficialii de la Bruxelles, înainte să ne aproba prima cerere de plată înaintată la sfârşitul lunii mai 2022.