Finanţarea europeană a şomajului tehnic, accesată doar de statele cu rating slab privind creditarea

SURE, programul Uniunii Europene pentru finanţarea şomajului tehnic şi pentru menţinerea locurilor de muncă în timpul pandemiei de coronavirus, a fost accesat doar de statele membre care au un rating slab de ţară în privinţa creditării internaţionale, se arată într-un studiu realizat de Centrul pentru Cercetare Economică Europeană din Mannhein şi Universitatea din Heidelberg, care au publicat un material pe site-ul www.breakinglatest.news. Fondurile necesare programului respectiv au fost obţinute prin emiterea de obligaţiuni de către Comisia Europeană, care a strâns 98,4 miliarde euro din cei 100 miliarde euro estimaţi la iniţierea acestui program. Numai că, din perspectiva statelor membre, beneficiile au fost obţinute doar de ţările care au un rating slab stabilit de agenţiile internaţionale, rating care afectează modalitatea creditării şi dobânda percepută, afirmă autorii studiului. Ei susţin că pe baza obligaţiunilor emise de Comisia Europeană pe programul SURE, statele membre cu ratinguri de credit relativ slabe şi-au finanţat mai ieftin cheltuielile sociale, decât dacă s-ar fi împrumutat în nume propriu din piaţa financiar-bancară internaţională.

Sursa citată arată că respectivele ţări şi-au asumat împrumutul SURE, chiar dacă programul nu le-a adus niciun progres în politicile interne privind piaţa muncii. Cu alte cuvinte, s-au limitat practic la înlocuirea datoriei naţionale la o dobândă mare cu datoria europeană pentru o dobândă mai mică, ceea ce corepunde efectului clasic free-rider.

Autorii studiului mai afirmă că programul SURE nu conţine un beneficiu calitativ, deoarece, dacă ar fi conţinut un astfel de beneficiu, din sumele respective s-ar fi împrumutat şi statele care au un rating foarte bun în piaţa financiar-bancară.

"Dacă SURE creează un astfel de beneficiu, atunci programul ar trebui să fie atractiv şi pentru statele membre care nu pot realiza economii de dobândă cu ajutorul datoriei UE. Acestea ar fi ţările care au un rating de credit la fel de bun sau mai bun decât cel al UE. (...) Uniunea Europeană este evaluată AA+ de către Standard & Poor's. Dintre statele membre UE care au un punctaj egal (Austria, Finlanda) sau mai bun (Danemarca, Germania, Luxemburg, Ţările de Jos, Suedia), niciunul nu a solicitat un împrumut SURE. Dimpotrivă, toate ţările UE evaluate AA- sau mai rău de către Standard& Poor's au apelat la împrumuturile din progreamul SURE. (...) Aceste fapt arată că statele care nu pot realiza un minim de beneficii ale ratei dobânzii de la SURE au ignorat programul, el fiind utilizat numai prin prisma unui avantaj semnificativ al dobânzii mici percepute, mai ales în cazul unei bonităţi scăzute a ţărilor care apelează la acest fel de creditare. Cu alte cuvinte, disponibilitatea declarată a guvernelor naţionale de a plăti pentru a beneficia de program în vederea îmbunătăţirii politicii naţionale privind piaţa muncii este zero", se arată în studiul citat.

Menţionăm că în 7 decembrie 2022, Comisia Europeană a emis ultima obligaţiune SURE, strângând 6,55 miliarde euro printr-o obligaţiune pe 15 ani. Tranzacţia a dus finanţarea totală strânsă în cadrul programului la 98,4 miliarde de euro, dintr-un pachet de finanţare maxim de 100 de miliarde de euro (disponibil doar până la sfârşitul anului 2022). Toate fondurile SURE au fost strânse prin emiterea back-to-back de obligaţiuni sociale. Astfel, Comisia a devenit unul dintre cei mai importanţi emitenţi de etichete de mediu, sociale şi guvernanţă (ESG) din lume, obligaţiunile sociale SURE reprezentând 16% din emisiunea globală de obligaţiuni sociale în anul 2021.

Potrivit datelor Comisiei Europene, SURE a sprijinit aproximativ 31,5 milioane de persoane şi 2,5 milioane de firme în 2020, după izbucnirea pandemiei. Cifrele menţionate reprezintă aproape o treime din totalul locurilor de muncă şi din totalul firmelor din statele membre beneficiare. IMM-urile au fost principalii beneficiari ai asistenţei financiare acordate în cadrul SURE. Sectoarele care au beneficiat cel mai mult de sprijin au fost serviciile în care contactele între oameni sunt frecvente (serviciile de cazare şi alimentaţie publică, comerţul cu ridicata şi cu amănuntul) şi industria prelucrătoare.

În 2021, în special în prima jumătate a anului în care pandemia a continuat să facă ravagii, SURE a continuat să sprijine aproximativ 9 milioane de persoane şi peste 800.000 de firme. Măsurile de sprijin economic erau în continuare necesare în prima jumătate a anului 2021, dar au fost ulterior eliminate treptat, deoarece atât impactul economic, cât şi impactul asupra sănătăţii ale pandemiei de COVID-19 s-au atenuat ulterior în cursul anului datorită vaccinărilor şi a adaptării economiilor la schimbările determinate de pandemie.

În prima jumătate a anului 2022, când majoritatea cheltuielilor SURE au fost eliminate treptat, o serie de state membre şi-au prelungit în continuare schemele privind reducerea timpului de muncă legate de pandemie. În 2022, majoritatea statelor membre nu au mai utilizat instrumentul SURE, iar reducerea impactului pandemiei a dus la o scădere a cheltuielilor lunare în cadrul SURE până la sume neglijabile. În acelaşi timp, se estimează că reducerea cheltuielilor în 2022 a sprijinit în continuare aproximativ 220.000 de persoane şi 10.000 de firme din trei state membre.

Potrivit estimărilor Comisiei Europene, statele membre care au apelat la împrumuturile prin SURE au economisit în total peste 10 miliarde euro la plata dobânzilor.

Din cei 98,4 miliarde euro obţinuţi de Comisia Europeană prin emiterea de obligaţiuni în cadrul programului SURE, 3 miliarde euro au fost alocate României conform datelor instituţiei de la Bruxelles (4,1 miliarde euro potrivit datelor apărute în mass-media naţională). Cele mai mari finanţări pe baza obligaţiunilor din programul SURE le-au primit Italia - 27,44 miliarde euro, Spania - 21,32 miliarde euro şi Polonia - 11,24 miliarde euro.