FINANŢAREA EUROPEANĂ: Proiectele europene - prioritate a mediului de afaceri şi a sistemului bancar

• Interviu cu domnul Codruţ Nicolau, director în cadrul diviziei de Corporate a UniCredit Ţiriac Bank

Reporter: Cum caracterizaţi situaţia absorbţiei fondurilor europene în ţara noastră?

Codruţ Nicolau: Creşterea gradului de absorbţie pe fonduri europene este imperativă pentru ţara noastră. Încă de la începutul perioadei de programare, România s-a aflat în deficit în ceea ce priveşte absorbţia. În ultima perioadă, situaţia nu s-a îmbunătăţit radical. Potrivit datelor prezentate de autorităţi, plăţile efectuate pentru proiectele din fonduri europene reprezintă 11,64% din totalul sumelor alocate de către Uniunea Europeană în perioada 2007-2013, res-pectiv 2,35 miliarde de euro; estimarea pentru gradul de absorbţie la finalul anului 2011 este de 25%.

Pe PNDR, rata de absorbţie este mai mare. Conform ultimelor informaţii, plăţile efectuate către beneficiari sunt în valoare de 2,5 miliarde euro, ceea ce înseamnă aproximativ 24,2% din totalul alocărilor pentru ţara noastră din FEADR.

Reporter: Consideraţi că absorbţia fondurilor europene ar trebui să fie o prioritate pentru ţara noastră în aceas-tă perioadă? De ce?

Codruţ Nicolau: Fondurile europene reprezintă o sursă importantă de bani, care poate contribui semnificativ la revigorarea economică. În plus, trebuie să ţinem cont că o rată mică de absorbţie poate duce la reducerea sau chiar pierderea banilor pentru perioada următoare de programare, 2014-2020.

Implementarea proiectelor cu finanţare europeană ar trebui să fie nu doar o prioritate a guvernului, ci şi o prioritate a mediului de afaceri, inclusiv a sistemului bancar.

Reporter: Care sunt principalele probleme care îngreunează procesul absorbţiei de fonduri europene în ţara noastră? Care sunt soluţiile pe care le vedeţi pentru rezolvarea aces-tor probleme?

Codruţ Nicolau: În general, problemele legate de accesarea fondurilor europene sunt legate de: intervale relativ lungi între elaborarea studiilor de fezabilitate şi semnarea contractelor de finanţare nerambursabilă cu autorităţile (pentru unele tipuri de finanţări, chiar aproximativ 12 luni); dimensionarea incorectă a investiţiilor din proiect; selectarea de proiecte nebancabile. Prin introducerea scrisorii de confort încă de la depunerea cererii de finanţare, cele trei cauze menţionate îşi vor diminua din efectele negative, ajutând la o îmbunătăţire a ratei de absorbţie.

De asemenea, simplificarea în continuare a procedurilor de verificare a documentaţiei pentru certificarea cheltuielilor efectuate în cadrul proiectelor finanţate din fonduri europene este, în prezent, una dintre principalele preocupări ale guvernului în acest domeniu.

În cadrul UniCredit Ţiriac Bank, am implementat o serie de măsuri care au avut ca impact creşterea semnificativă a finanţărilor acestor proiecte şi anume:

- finanţarea proiectelor cu fonduri europene a devenit o prioritate în strategia băncii;

- consultanţa profesionistă oferită încă din stadiul iniţial al conceperii dosarelor pentru accesarea fondurilor europene, când se oferă soluţii eficiente de structurare a cofinanţării;

- monitorizarea implementării acestora după obţinerea finanţării;

- stabilirea unor parteneriate strânse cu firmele de consultanţă;

- diminuarea semnificativă a duratei de aprobare prin stabilirea unor fluxuri rapide şi simplificarea procesului intern.

Reporter: Care este oferta de produse UniCredit Ţiriac Bank potrivite pentru cei care doresc să acceseze fonduri europene? Către ce domenii sunt îndreptate produsele UniCredit Ţiriac Bank?

Codruţ Nicolau: UniCredit Ţiriac Bank pune la dispoziţia clienţilor beneficiari ai fondurilor europene neramburabile un pachet complet şi flexibil de finanţare, care cuprinde: scrisoarea de confort, scrisoarea de garanţie bancară, creditul punte, creditul pentru investiţii (pentru cofinanţare) şi facilităţi pentru acoperirea cheltuielilor neeligibile (inclusiv TVA). Toate aceste produse pot fi acordate într-un pachet, la momentul analizei proiectului, astfel încât antreprenorul să fie sigur că, odată ce are asigurată contribuţia proprie, va dispune integral de absolut toate fondurile necesare investiţiei, chiar dacă se întâmplă ca rambursarea de la autoritatea de management să întârzie.

Cele mai multe solicitări au fost primite pentru finanţarea proiectelor din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală, Programului Operaţional Sectorial Creş-terea Competitivităţii Economice şi Programului Operaţional Regional.

În ultima perioadă, au fost înregis-trate solicitări şi pentru finanţarea proiectelor din cadrul Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, Programului Operaţional pentru Pescuit şi Programului Operaţional Sectorial Mediu.

Nu există un domeniu preferat, avem finanţări acordate în mai toate programele disponibile.

Reporter: Care este nivelul cofinanţărilor acordate de UniCredit Ţiriac Bank până în prezent? Ce domeniu este preponderent?

Codruţ Nicolau: UniCredit Ţiriac este unul dintre cei mai mari finanţatori pe segmentul de fonduri europene, însă piaţa principală este cea a companiilor private. În acest an, estimăm triplarea volumului de finanţări acordate 2010.

Reporter: Ce îi sfătuiţi pe cei care doresc să acceseze fonduri europene?

Codruţ Nicolau: În primul rând, sfătuim orice antreprenor să apeleze la o firmă de consultanţă specializată pentru a identifica domeniile în care ar putea aplica pentru obţinerea de fonduri europene. În al doilea rând, îndemnăm potenţialii beneficiari de fonduri europene să ne contacteze înainte ca studiul de fezabilitate şi cererea de finanţare să fie finalizate. Astfel, parteneriatul activ creat de la început între beneficiar, firma de consultanţă şi banca va genera atât proiecte depuse în timp util, eligibile, cât şi bancabile, cheia succesului pentru un grad mai ridicat de absorbţie a fondurilor europene în România.

Banca va emite scrisoarea de confort în urma analizei specifice şi a aprobării facilităţilor dedicate proiectelor cu finanţare europeană (credit punte, scrisoare de garanţie bancară, credit de investiţii etc).

Reporter: Care sunt segmentele din care care au fost respinse proiecte?

Codruţ Nicolau: Motivele respingerii unor proiecte nu au ţinut de segmentul/domeniul din care aces-tea au făcut parte. Motivele respingerii unui proiect pe fonduri au în general legătură cu neîncadrarea clientului la creditare, garanţii insuficiente (până la apariţia HG 606/ 2010 prin care a fost reglementată gajarea activelor din proiect şi pentru proiectele finanţate din instrumente structurale), proiecte supradimensionate în raport cu capacitatea societăţii de a implementa proiectul, inexistenţa contribuţiei proprii a solicitantului etc. Insistăm pe implicarea băncii din faza de structurare a proiectului deoa-rece în acest fel antreprenorii vor putea beneficia de expertiza noastră şi vor putea depune un proiect de calitate şi cu şanse reale de implementare.