Finanţele au un fond de rezervă de circa trei miliarde euro

Ministerul Finanţelor Publice are un buffer (n.r. fond de rezervă) de aproximativ trei miliarde de euro, care i-ar ajunge un an de zile, astfel încât probabilitatea ca ţara noastră să tragă bani de la Fondul Monetar Internaţional (FMI) este mică, potrivit unor surse oficiale.

Sursele menţionate au precizat: "Un acord de tip preventiv este făcut ca într-o situaţie dificilă să poţi trage bani. Nu se vede o probabilitate de a trage bani, deoarece este loc de cumpărare de titluri de stat din România. Ministerul Finanţelor are un stoc de vreo trei miliarde de euro, care le ajunge până la anul pe vremea aceas-ta. Sunt avansuri de la Uniunea Europeană, sunt bani din emisiunea din vara trecută pe care nu i-au consumat de 1 miliard şi ceva de euro".

Sursele citate au subliniat că acordul de tip preventiv cu FMI a fost încheiat pentru situaţia în care se întâmplă ceva şi este nevoie de acei bani, iar probabilitatea ca ţara noas-tră să tragă bani din acest acord este mică.

În plus, sursele oficiale au precizat este loc de cumpărat titluri de stat pentru toate băncile, iar în actuala structură, este imposibil ca băncile să nu cumpere titluri de stat, având în vedere că nu mai pot să dea credite de retail.

În privinţa evoluţiei creditării, noul regulament introdus de Banca Centrală va duce la normalizarea acestui proces.

Surse oficiale au precizat: "Exact băncile de pe acest segment al creditării de consum au avut dificultăţi. Nu este restricţie. Acela a fost un abuz şi acum revenim la normal. (...) Din 42 de bănci doar trei sau patru dădeau credite de consum pe 20 de ani. Bancherul lua şi el un bonus pentru creditul respectiv. Trebuia să crescă de la 0%, la 2% cotă de piaţă şi atunci dădea credite".

Sursele oficiale au adăugat că modelul de business în bankingul de la noi se schimbă greu: "Au făcut bani pentru că ştiau că masa asta de români vroia să trăiască mai bine. Au văzut o populaţie dornică să-şi schimbe stilul de viaţă. Sunt circa 4,4 milioane de români care au luat credite. Cel puţin la prima vedere, cu profit asigurat, lua de la banca mamă 2-3% şi dădea românilor cu 10%, pentru că 10% la euro dădea mult mai bine decât 16% la lei. Viaţă frumoasă. S-a ajuns la un grad de datornici, unii cu două, trei credite şi s-a ajuns la saturare".

Sursele au mai precizat că, în prezent, este greu să transformi vânzătorii de credite de retail în consultanţi care să vorbească cu o întreprindere şi să analizeze bilanţul acelei firme, deoarece se respinge din start ideea de contabilitate.

"Nu ştii contabilitate, nu ai cum să înţelegi economia şi bankingul", potrivit surselor citate.

În plus, o altă problemă este înclinaţia spre business, deoarece este greu să faci business, au adăugat surse oficiale.

• Problemele ar putea să apară de la băncile mamă, nu de la subsidiarele locale

În privinţa băncii punte, sursele citate au precizat că aceasta reprezintă un cadru legal de intervenţie rapidă în cazul unei bănci cu probleme, având costuri mici.

Sursele au adăugat că probleme nu sunt la instituţiile de credit locale, ci ar putea să apară la o bancă mamă din străinătate, fără ca subsidiara locală să se confrunte cu vreo dificultate. În plus, dacă o bancă mamă are probleme nu va mai avea cum să intervină cu bani la subsidiara locală, potrivit aceloraşi surse.

• Un guvern poate fi dărâmat de piaţă

Surse oficiale au făcut referire şi la faptul că un guvern care nu îşi ţine bine socotelile este "dărâmat" de piaţă, pentru că piaţa vine şi majorează dobânzile. Sursele menţionate au mai precizat că în relaţiile dintre state, o ţară care este prociclică este blamată: "Este de acceptat că ai greşit, dar trebuie să arăţi că ai învăţat lecţia. Guvernamental nu trebuie să fii prociclic. Trebuie să rezişti la toate tentaţiile".

Surse oficiale susţin că alegerile de anul viitor nu vor avea un impact asupra inflaţiei, ci mai degrabă va fi un efect de bază care să se ducă spre 3,5% spre sfârşitul anului.

Banca Centrală a revizuit, luna trecută, în scădere prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an de la 4,6% la 3,3%, iar proiecţia pentru 2012 a fost redusă de la 3,5% la 3%. BNR ţinteşte pentru acest an o inflaţie de 2-4%.