Finanţele vor să limiteze achiziţiile publice până în 2011, pentru a reduce efectele crizei

Ministerul Finanţelor susţine limitarea cheltuielilor publice destinate achiziţionării de bunuri şi servicii pentru următorii doi ani şi şi reducerea accizei la motorină până la nivelul minim admis în UE, de 21 euro/tonă, pentru combaterea crizei economice şi asigurarea creşterii sustenabile.

Măsura este inclusă într-un document înaintat sindicatelor şi patronatelor prezente luni la discuţiile de la Ministerul Finanţelor Publice, citat de NewsIn, ce conţine 6 măsuri şi 23 de acţiuni anti-criză pentru relansarea economiei româneşti, între care şi eliminarea impozitului pe profitul reivestit.

În 23 decembrie, ministrul finanţelor, Gheorghe Pogea, declara, la audierea în comisiile parlamentare, că programul economic al noului guvern prevede reducerea în 2009 cu 15% a cheltuielilor publice cu bunurile şi serviciile faţă de 2008 şi instituirea unui moratoriu pe 12 luni prin care se interzic achiziţiile neesenţiale.

Documentul prevede asigurarea "cu prioritate, prin bugetul de stat, a cofinanţării necesare proiectelor publice finanţate din fonduri structurale şi instituirea unui moratoriu de doi ani în care vor fi limitate cheltuielile publice destinate achiziţionării de bunuri şi servicii".

Textul prevede asigurarea "cu prioritate", prin bugetul de stat, a cofinanţării necesare proiectelor publice finanţate din fonduri structurale şi creşterea contribuţiei investiţiilor publice în infrastructură, "în vederea compensării scăderii PIB din sectorul privat".

Pentru finanţarea deficitului bugetar, Finanţele propun emiterea de titluri de stat pe termen lung cu maturitate de cel puţin cinci ani.

Totodată, Ministerul Finanţelor îşi propune să profite de conjunctura economică creată de actuala criză economică pentru a reduce acciza la motorină până la nivelul minim admis în UE, de 21 euro/tonă.

Documentul mai prevede acordarea unei subvenţii "atractive" fermierilor pentru achiziţionarea îngrăşămintelor pentru a stimula, atât relansarea producţiei de îngrăşăminte chimice, cât şi la creşterea producţiei agricole şi a celei alimetare.

• Risc de reducere a competiţiei

Printre posibilele efecte ale crizei economice, Ministerul Finanţelor ia în calcul dispariţia unui număr semnificativ de IMM-uri, scăderea lichidităţilor în sistemul bancar, reducerea ritmului de creştere economică, reducerea produsului intern brut (PIB), diminuarea volumului investiţiilor străine directe şi tendinţa de reducere a concurenţei.

Reprezentanţii MFP avertizează că există riscul reducerii transferurilor curente din străinătate - ce includ în principal banii trimişi în ţară de românii din străinătate -, creşterii ratelor dobânzilor bancare, majorării deficitului bugetului public, dar şi creşterii costului finanţării sectorului privat şi a deficitului bugetar, ca efecte ale crizei economice.

Oficialii ministerului au declarat că se aşteaptă la o reducere a investiţiilor directe cu 40% în 2009 faţă de anul trecut şi la diminuarea sumelor de bani trimise de românii care lucrează în afara ţării la doar 4 miliarde euro, de la 8-9 miliarde euro în 2008, potrivit NewsIn.

• Persoanele disponibilizate ar putea primi ajutor de şomaj şi pe perioada cursurilor de recalificare

Principala măsură de protecţie socială prevăzută în măsurile anti-criză, propusă de Ministerul Finanţelor, vizează prelungirea perioadei legale de acordare a indemnizaţiei de şomaj cu o perioadă egală cu cea necesară absolvirii, în cadru instituţional, a cursurilor de recalificare sau reorientare profesională.

La capitolul "Posibile efecte de natură socială ale crizei financiare", reprezentanţii Finanţelor atrag atenţia asupra dificultăţii sau a imposibilităţii de returnare a creditelor bancare pe termen lung de către persoanele fizice, asupra scăderii gradului de siguranţă a locului de muncă.